Poezie
alzheimer
1 min lectură·
Mediu
dezaprobai simptomele unei amnezii postulate
de mersul firesc al lucrurilor în viață,
mă cuibăream în melasa spectrală a prezentului,
uitam să merg să cânt să răbufnesc în râs,
mă regăseam ezitând în fața ascensorului
indiferent la sensul acelor de ceasornic
îmi citeai scrisori din studenție înainte de culcare,
eu netezeam reticent cearșaful,
te mai întrebam de dragul conversației ce anotimp e afară,
frământam cocoloașe de pâine pe fața de masă
îmi prelingeai răbdătoare lingurița de-a lungul bărbiei,
culegeai fragmente de iaurt cu fructe -
pe vremuri uram iaurtul cu fructe acum nu contează
nepoții învățau placizi alfabetul
la școala cu desene în cretă colorată pe ciment
eu pierdeam câte o literă, chiar două pe săptămână
din numele tău îmi mai rămăsese doar un r și un d
mi-era rușine să te întreb după 60 de ani cum te cheamă
așa că îmi vedeam în continuare de ale mele -
catalogam analfabetic umbrele colecției de nimicuri
0104.834
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- alex bâcu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 155
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
alex bâcu. “alzheimer.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alex-bacu/poezie/29550/alzheimerComentarii (10)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
paraca nu esti tu:); imi place calmul si acceptarea, firescul; poate titlul ar merita o metafora, alzheimer sunua ca dintr-o enciclopedie medicala
0
una din poeziile tale care m-a impresionat!!!...cutremuratoare boala!
0
e chiar coincidenta ca mi-a placut si ca port acelasi nume ca...r-d-ica ta...esti altfel in poezia asta, mi-ai parut mai sensibil, si chiar mi-a placut f. mult ...mai ales ultimele doua strofe...
0
Ma bucur sa constat ca versurile tale nu fac umbra poeziei Degeaba. A scris Ionesco o piesa in care un el si o ea descopereau treptat (ce ciudat, ce bizar si ce coincidenta) ca locuiau in acelasi oras, pe aceeasi strada, in acelasi bloc, pe aceeasi scara, la acelasi etaj, in acelasi apartament si ca erau sot si sotie. Cam asta mi-a inspirat versul tau \"mi-era rușine să te întreb după 60 de ani cum te cheamă\". Sa nu-ti fie rusine, intreab-o si mai spune-i si tu din cand in cand cum te cheama, cine esti si ce vrei de la ea si in general de la viata. Just in case. (al dracului daca stiu cum sa traduc expresia asta pe moment).
0
Interiorizare masiva a emotiei, chiar o incercare de diluare a tragicului(ar zice criticul din mine!). Cititorul ,ce ma aflu, poate zice: m-a turtit poemul asta, Alexe!E un fel de memento mori...
Ultimul vers ni se potriveste la toti...viitorii batrini!
Ultimul vers ni se potriveste la toti...viitorii batrini!
0
NS
Ma intreb ce te-a determinat sa abordezi subiectul asta.
Foarte sensibil redata neputinta. Cel mai mult m-a impresionat versul: \"mi-era rusine sa te intreb dupa 60 de ani cum te cheama\". E o rezumare profunda a bolii.
Foarte sensibil redata neputinta. Cel mai mult m-a impresionat versul: \"mi-era rusine sa te intreb dupa 60 de ani cum te cheama\". E o rezumare profunda a bolii.
0
AB
ioanid - incearca \"doar asa...\"
dorun - exact asta si sunt poezelele mele de ceva vreme incoace - memento mori. ultimul vers se leaga de o alta poezea destul de recenta.
nic - cu o seara inainte am vazut un documentar premiat al festivalul de scurt metraj ann arbor despre evolutia alzheimerului de-a lungul a 7 ani in dinamica unui cuplu de emigranti lituanieni din san francisco
dorun - exact asta si sunt poezelele mele de ceva vreme incoace - memento mori. ultimul vers se leaga de o alta poezea destul de recenta.
nic - cu o seara inainte am vazut un documentar premiat al festivalul de scurt metraj ann arbor despre evolutia alzheimerului de-a lungul a 7 ani in dinamica unui cuplu de emigranti lituanieni din san francisco
0
MS
Distincție acordată
Surprinderea gestului marunt si plin de semnificatie e sfasietoare si plina de un farmec amar. Are o intensitate a trairii care ma cutremura, iar sensibilitatea cu care reusesti sa prinzi in vers personajul tau, desi presupun ca esti foarte tanar, este impresionanta.
Poezia asta nu o citesc cu bucurie, o citesc amutind de admiratie... si de teama.
Poezia asta nu o citesc cu bucurie, o citesc amutind de admiratie... si de teama.
0
