Albert Cătănuș

citit, plăcut, apreciat

dar e muzicală, asta e și ideea, nu?
corimbe și marimbe descifrate cu ajutorul dex-ului

nu-mi dau seama.complicată ghicitoare

mi-a plăcut umorul
ai două chestii pe care ți-as sugera să le modifici
”Prin milioanele de iurte” să devină ”Printre milioanele de iurte”, va rima și mai bine.
”O femeie alcalină” - neologsismul ”alcalină„ nu e în ton cu poemul
în rest haios, plăcut
cu prietenie!

nu o putem critica
n-am văzut filmul, dar te cred pe cuvânt citindu-ți părerea despre el că e comsi-comsa, deloc capodoperă.

nu-mi place
dar în schimb e frumos apusul ”albnegru”

în rest observ același ritm trepidant și neobosit în care scrii de dimineață până noaptea târziu

aaa și cauți mereu ceva, acel ceva, quelque chose cum zic francezii, de fapt acel ceva pe care îl căutăm cu toții pentru a spune altfel lucrurile, dar nu ne iese întotdeauna, de exemplu, par example: ”o lumină de plumb cu arome de uraniu” - nu știu cum vine aroma de uraniu și nici nu cred că ar putea avea vreo aromă; sau ”broboane de rouă din alte galaxii”. recitește, poate vezi altcumva, să sune mai adecvat

cu prietenie

bun așa. o fibră poetică naturală!

poate îți trebuie mai mult timp
să-ți spun ceva: un poem trebuie lăsat la decantat ceva vreme

Sunt ferm convins că acest tecst va primi (dacă nu cumva a făcut-o deja) o ploaie de laicuri și inimioare pe febeu. Se poate lectura lejer la cafeluța de dimineață! Cu poza îngerașului cu chip de copil și un melc plin de sclipi pe fundal. Ceea ce nu e rău deloc.

renunță la ultimele versuri, sau la total la ultima strofă
niciunul dintre noi va ajunge în Rai, nu-ți face iluzii în privința asta
măcar, dacă erao nepoata lui Chopin, dar nu ești
amical, Abert!

steluța s-a dat cu magna cum laude (aflăm cum cel care a dat steaua a obosit citind texte plate, genul de recompenspă pe care o dau televiziunile de știri care adoră orice știre aiurea, genul în care nevinovații și nevoiașii mor degeaba) și mă întreb, oare recunoaștera valorii se face baza unui certificat, sau cumva se face pe bază de nepotism?
rog cenzorii să verifice spusele mele și să ia măsuruile de rigoare
altfek cădem în axioma lui Grucho: ”acestea sunt principiile mele, dacă nu vă plac, am și altele!”




critică pe text:
”mă arunc printre ierburi”... s-a mai zis de un milion de ori, chiar și cu mai mult talent
”beau răcoare din palme” - un fel de frații Jderi, nu aduce nimic nou
”pictez răsăritul” - vai, nu e nevoie să deranjați
”sunt o fărâmă de stea” - vers de eurovision
”temporar locuiesc... unui fir de nisip” - s-a uitat rețeta de la farmacie.

așadar, nu e nimic ce merită, după părerea mea, la o steluță agonică, și nu o zic ca să tulbur apele, ci doar ca să trezesc oamenii din reverie și să-i trimit la job. le iese mai bine decât poezia

chiar foarte bun acum
mulțumesc, ai dat dovadă de un caracter frumos, apreciez.
un poem foarte bun acum, după părerea mea, evident

te-am apreciat din prima clipă în care cenzorii te băgau la ”atelier”, iar tu continuai să scrii imperturbabil.
nu m-ai dezamagit niciodată, Ionuț, scrii ca și când rima nu va muri niciodată.
bravo!

sărut-mâinile mult, e cu diacritice ”Albert Cătănuș”. una peste alta mă bucur că am fost de ajutor. și da, sunteți încă frumoasă, indeed, cum spun britanicii!

delicat.

care sunt băncule profitabile și care faluimentare

Irina, ce-mi place numele ăsta! e bună poema, e bună, chiar e, dacă scoți ”ocean neprihănit și unda de șoc”. știrile de la ora 5 s-au cam terminat iar Dan Diaconescu a ieșit la pensie. în rest avem numai și doar talent.

cine ești, domnule Georgescu?
te-aș premia pentru poema asta genială. dar nu am luat încă chenzina
amical, Albert!

ca în vreumurile bune de pe agonia.ro, când comentariile offtopic erau ascunse boborului avid de poezie

dar, dacă atât poți tu, nu e nicio problemă. pot trece lejer peste orice iluzie de stăpânire a adevărului poetic.
și ca să îți arăt că îmi place pokerul: jur că nu te mai comentez niciodată! și eu, ca și Dostoievski, știm să jucăm. Numai bine! Pe niciodată, Amanda!