Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

text

caminando por la vida

1 min lectură·
Mediu
e un șir lung, un șir indian, desigur. mulți oameni. privesc biletul. aș fuma o țigare. inspir-expir, cum fac oamenii. o bătaie pe urmăr. mă întorc încet. puțin plictisit, puțin curios. ființa vrea să știe cât e ceasul. zâmbesc. nu e târziu. insistă. se grăbește. o altă bătaie pe umăr. ființa se întoarce spre mine. îmi zîmbește. neutru. nu știe cât e ceasul. pentru două secunde cerul se deschide. printre nori zăresc piciorul drept al domnului. clipesc des. foarte des. ies din rând. doi pași în dreapta. imens. dincolo de deal pare să fie un pod. sau o arcadă. trece o procesiune de îngeri. doi pași la stânga. oare îngerul meu o să-mi simtă tristețea? o piatră. o lovesc cu putere. normal. e normal să mă doară. tristețea nu e cuantificabilă. aș vrea să mă așez pe iarbă. mi-aș pune mâinile sub cap și l-aș privi pe dumnezeu direct în ochi. e o prostie. închid ochii. nu vreau să mă vadă nimeni. înăuntru e cel mai bine. îmi pipăi discret organele. apoi tristețea. o simt. e ca un cancer. totul e la locul lui. mă ridic din iarbă. reintru în rând.
083972
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
191
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Albert Cătănuș. “text.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/albert-catanus/jurnal/1750688/text

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@adriana-barceanuAB
adriana barceanu
Păi Alberto tu ce credeai, că valul e doar un moft și voiai să fi mai șmecher și să mergi în sens invers. Unii nu poate și mai bine ar face să stea în rând, că se sperie ca în bancu’ cu peștera... la apucat pe baiatu’ ăla din peșteră o tristețe când a văzut lumina.. cam ca un cancer. E, acum nu te supăra măcar ai încercat
0
MB
Mihai Bogdan
ai zis adanc
tristetea este ca un cancer
singuratatea este ca un cancer
dar daca le pipai si le simti e bine
inca mai esti om
iti recomand Dream Theater - Another Day si mai vorbim noi

o noapte placuta
0
@carmen-sorescuCS
Carmen Sorescu
mi-a placut zambetul neutru, androgin oarecum si cum te asezi pe iarba sa-l privesti pe Dumnezeu direct in ochi. sirul indian unde incepe si unde se termina?
mcm
0
@zaharia-ramonaZR
Zaharia Ramona
Recunosc atmosfera din “Antrenament de seară”. Acolo denumiri generice sintetizau categorii umane. Acum individualizarea se face doar printr-un “eu” ieșit din rând pentru câteva momente. Aici nu mai este un “antrenament”, îndemnul „Hai băieți, mâna pe lopeți!” este înlocuit de “o procesiune de îngeri” – nu mai există amânare. Tristețea se concretizează intern, are un loc al ei printre alte țesuturi.
0
@albert-catanusAC
Albert Cătănuș
adriana, nu stiu bancul cu pestera. in alta ordine de idei ma bucur ca am incercat si ca ai trecut si tu pe aici.

carmen, sirul indian incepe in maternitatii si se termina in fata cimitirului. glumesc-glumesc
e un fel de \"caminando/caminar por la vida\"=\"mergand/plimbare prin viata\"

ramona, da, e o alta versiune a \"antrenamentului de seara\" am evitat sa dau nume personajelor, toti isi pierd individualitatea in rand, devin doar fiinte care stau in rand si merg ghidate doar de pasii celui din fata sa.

merci
0
@albert-catanusAC
Albert Cătănuș
comentariul tau a intrat mai tarziu, probabil din cauza nivelului.
am ascultat piesa, are versuri interesante. sunt similitudini.

merci de trecere si parere
0
@alina-mihutAM
Alina Mihuț
\"e o prostie. închid ochii. nu vreau să mă vadă nimeni.\"
...atârnă greu ceva în șirul acela de început. aaa, da biletul te-a dus undeva foarte aproape de tine...
0
@albert-catanusAC
Albert Cătănuș
\"pun pasiune in tot ce fac\" ca sa citez pecineva :D
merci de trecere si comentariu
te mai astept
0