Poezie
Fugară
1 min lectură·
Mediu
Stai dreaptă,
îmi spune moartea,
și-mi dă una peste visele
aplecate spre oameni
ce naiba cauți tu în câmp deschis,
doar te încuiasem sub câteva adevăruri incontestabile
și-ți spusesem că arborii fără de rădăcini
nu găsesc niciodată nordul
pleci tu așa bezmetică prin viețile altora,
cu numai două-trei povești în buzunare
uite ți-ai scos călușul
și-acum iar te îneci cu vorbele tale
hai treci acasă mai avem ceva timp de tescuit,
și scoate condurii ăia din picioare,
nu vezi că te împedici
de umbra ta?
062907
0
MC