Adriana Lisandru

Utică a plecat să-l caute pe Socrate. Nu l-a găsit. dar, la cvadratură, a dat de Arhimede. Din câte-am auzit, s-au oprit la un pahar de uzo, că haoma nu se mai găsește, iar pe vin a pus Dyonisos monopol. De la Einstein - nicio veste. calculează, probabil, forța impactului și îi dă cu perioadă.

Sacrificiul-sacrilegiu de care vorbești, Adrian, nu l-am comis eu; cred că prima oară a fost comis sub zidurile Bastiliei și sângele vițelului de aur, tăiat, s-a împrăștiat...ca păpădia. cu cheaguri cu tot.
Apoi: am luat notă de protest. Dar mai durează până voi lua o decizie. Nu le iau \"la cald\".

o, da, și mie îmi plac ieșirile din decor. :))
chit că nu te mai găsește nici regizorul, nici sufleurul, (poate dracu\', da\' ăsta te găsește oriunde). uneori nu te mai găsești nici tu. dar ce importantă mai are, de vreme ce sunt șanse să te izbească peste ochi cate-o tangentă neastâmpărata și irațională? are efect curativ: scoate toate așchiile lui tertium non datur adunate la comisura internă. . :)

da, știu. sunt un dinozaur. cel mult, Arheopterix.

închei reiterând mulțumirile din titlu...și merg să văd ce vești mai avem de la Utică.:)

buze-frunte-inimă.

...pe marginea unei poezii în care murmură sacrul?
cel mult, o poți citi și te poți lasă neacoperit în fața ei.să intre verbul în tine ca o ploaie racoroasă.

mulțumirile mele, poetei.

\"ce-ar fi sa presupunem...ca...ne presupunem?\"

ei, da!!
iată o perspectivă extrem de interesantă...fascinantă și terifiantă în același timp! :)
chiar aș vrea să văd ce ai scrie pornind de aici.

o să zburăm lin, frumușel,
până-n planeta Musețel!

mulțumesc, bănățeanule! :)

și mă bucur să aflu că am crescut în ochii lor. :)

acum, de vreme ce m-am transformat dintr-un aluat într-un cozonacel frumos rumenit, merg să mai citesc odată regulamentul, drepturile și atribuțiile - să nu cumva să mă revărs peste marginile tăvii.

cei pe care-i enumeri.*
scuze.

ti-a scapat din vedere zamolxianismul.
da, un domn din Australia (roman verde de-al nostru, emigrat pe acolo) si-a propus sa il reinvie...
inca ma intreb cum va proceda cu...solii!

dar da-mi voie sa protestez si eu vis-a-vis de una din sintagmele pe care ai folosit-o: \"public esoteric\".
esoterismul e altceva...este acea parte doctrinei existenta in fiecare religie ori filosofie traditionala (ex:hinduismul), care e accesibila doar initiatilor, liderilor, celor care au datoria sa pastreze vie spiritualitatea specifica. si care nu o vor transmite cum se nimereste si oricui, in emisiuni TV ori publicului flamand de senzational, adunat pe stadioane.
iar cei la care-i enumeri in acest articol sunt departe, chiar foarte departe de un asemenea bagaj. ori l-au facut alandala, sincretic, umplandu-l cu ce s-a nimerit(vezi new-age-ul).

chiar nu inteleg ce \"esoterism\" si \"ocult\" au ajus atat de rastalmacite, incat devin aproape...invective.

grea metafizica asta...mai grea chiar decat limba rusa! :)

Mihai, cred ca textul pierde chiar din titlu. e atat de...larg, creaza o atat de fortata deschidere, incat, oricum ai incerca sa o umpli, nu reusesti.
e greu sa scrii despre moarte. e greu sa scrii despre infinit. ultimul, cel putin, a ajuns total demonetizat - un fel de breloc cu luminite, numai bun de atarnat la chei.
infinitul e apofatic, as indrazni sa zic. mai cred ca in poezie abia de il putem sugera. (si asta, doar daca avem noroc.) si ar trebui sa ne multumim cu atat...

tu...te alinti. :)

\"iar contestatari și rătăciți pot fi de ambele părți, depinde din ce unghi privești.\"
right!

multumesc. :)

dacă lumea mea de păpădie a reușit să provoace astfel de analize, cred că ea mai merită o șansă. :)

am avut bucuria să primesc două interpretări diferite. și complementare.
și țin să mulțumesc în special pentru lumina așezată asupra a două fragmente din text(asta, fiindcă aveam, referitor la ele, un semn întrebare în ce privește claritatea transmiterii intenției /mesajului):
lui Liviu Ofileanu, pentru sublinierea trăsăturilor acelei divinități deviant/deviate (cred că ea nu s-ar regăsi în niciuna din religiile sau tradițiile regulare);
iar lui Călin pentru evidențierea incunatificabilului.

e o plăcere să ai asftel de cititori! :)

\"cool\" si \"perfecta\", de revizuit.
ma gandesc asupra lor. (asupra lui \"cool\" am avut de la inceput dubii, dar m-a impins o cornita...)

va multumesc.
George, te-astept.

multumesc pentru vizita, te mai astept.:)

sătui de fabule pe seama lor
și de poeții ce-i aveau la mână,
cei doi l-au mituit pe păzitor
și-au aruncat morala... în fântână.

domnule Norea, sper să nu vă supărați că un profan ca mine dă buzna în altarul epigramei...:)

eu aș spune că nu de dragostea adolescentină este vorba aici, ci de opusul ei. e vocea maturității, una temătoare, înfiorată, una care și-ar dori să mai creadă în \"coaja verde și caldă\".

frumos și puternic poem, Camelia, te poartă ca un fluviu...

\"țipăm prin fiul nostru
până se face fântână
(...urmatorul poate lipsi...)
până se-ascute de disperare
și ne taie
în felii de măr
și ne dă la copii\"

niste versuri puternice, aici. si-o sa spun, si-o sa repet...si-o sa te plictisesc intrebandu-te: cand ai o inzestrare pentru proza, cum tu ai, de ce...?

Madalina, multumesc pentru atentionare.

Calin, putea fi si mai rau...:)

\"dincolo de urlet

lumina
pulsează cu frunze
sângele pădurii\"

ca o reașezare a durerilor noastre omenești în dimensiunile lor insignifiante, în raport cu manifestarea.

superbă antiteză: uretul/pulsul (foșnetul).

tot incerc sa aflu rostul repetitiei de aici:
\"adâncuri de sfoară, ciment și cărămizi pline de sticlă
treg degetele tocite peste luciul de sticlă\"

...dar nu-i dau de capat.

vă mulțumesc, domnilor.

Raul, trebuie să-ți spun că ceea ce am gândit eu despre acel final este altceva decât ceea ce ai gândit tu; însă interpretarea ta - senzorială, directă, vibrantă chiar, m-a cucerit definitiv! dau o ciocolată caldă cu prima ocazie - să te încălzești. :)

simplitate si autenticitate.

doar incipitul l-as vedea usor altfel:

pentru o singură noapte
m-am aciuat sub pielea unui orb
vrând să aflu
cât valorează singurul lucru
...
(fara primul vers, chiar daca acolo se ascunde o notatie personala)

mi-a placut.