maternitate

moartea/viața, dragostea/ura, copilăria / bătrânețea, reversele acelorași monede/medalii
interesantă imaginea morții-copil:un copil deseori nu-și asumă responsabilități. la fel, moartea.

trecut, citit,
Narcis

adriana,
două planuri inseparabile
viața - moartea


*și-i vorbesc ca unui copil care niciodată
n-a citit o poveste

ne e bine

așa lipite una de alta
de parcă am fi
un bănuț de aramă
cu două fețe
identice*

asta numesc eu poezie

esență până la epurare

felicitări!

cu sinceritate,
teodor dume,

Narcis, am încetat să mai privesc perechile pe care le enumeri sub raport dualist, prefer complementaritatea.
Mă bucur că gândurile mele de noapte te-au făcut să te oprești.

Teodor...reverență și tăcere.

vă mulțumesc.

daca ai vrut sa evidentiezi sublimul durerii, ai reusit. Imi place taria. dar asta este triplu rafinata.

Un poem bun cu finalul stricat, dacă mă-nțelegi ce vreau să zic.\"așa lipite una de alta de parcă am fi fețele unei monezi cu care am cumpărat liniștea\"

ratat sau nu, finalul va rămâne așa. pentru că el spune ceea ce trebuie.
nu, n-am cumpărat liniștea. cred că m-a găsit ea, pe mine.

Un bănuț de aramă, va să zică este vechi, cu două fețe identice este adică mincinos -folosit pentru a înșela, pentru a mereu cîștiga la rișcă, jocul acela de la mijlocul terenului pe care îl joacă arbitrul la început de game.Nici pe departe nu poate fi așa finalul, dar am stricat și eu destule poeme proprii și nu am acceptat sugestii, așa că , da sigur căî înțeleg. O zi frumoasă!

ăsta nu e bănuțul meu... :)

era doar un bănuț de aramă cu care plătim...o anume trecere.:)
uff, sper că nu toți cititorii acestui text vor fi jucat rișca!

Bine, poeta are dreptul să spună ceea ce gândește, noi să înțelegem cât ne duce mintea.