Adriana Giurcă

... te-as considera primul meu cititor azi. (Pretuiesc mult parerea ta. Multumesc.)
dar s-ar supara Ioana, din cauza careia am inceput sa verific regulat casuta comentarii offtopic. Ei doar ii zambesc :)

Tu esti un om aparte, asta lasa amprente pe tot ceea ce scrii. Fie-ti neferecate portile oamenilor. In sufletul meu poezia ta are mereu o fereastra deschisa. :)

Moldova era cea Noua si felicitari lui Paul Bogdan pentru ca a facut vizibil un eveniment de exceptie si care merita anuntat.

O data ajuns la Moldova un om a privit intre ape si cer. Apa a atingea cerul sau cerul atingea apa. Pamantul nicaieri! \"Asa se va numi\"- a spus omul. Marturie stam noi:Alex, tatal lui Alex si io. Tare ma bucur si tu stii ca ma bucur. Ca un om, ca un prieten . Bun.
Incerc sa pun si o imagine, nu stiu daca imi iese- In fine.

m-am lipit de ferestrele astea
si am vazut un copil
care se priveste
din suflet

Tu faci parte dintre autorii pe care nu ii comentez aproape niciodata pentru ca linistea de pe mainile lor transmite o solemnitate si scrisului si cititului. Primesc starea, ideea, sentimentul e de plin.
Nu comentez.
A ramas doar ca un ecou ultima fraza\" nuteinchideaici\"

Imi dadu si mie cineva dreptate azi.;))
de fapt va dau si voua... apa la moara pt ca imi plac epigramele mai mult decat razboaiele. Si repetitiile
o jumatate, doua jumatati :p
dar am si eu o intrebare nevinovata: daca un barbat plus doua jumatati formeaza un intreg- domnul barbat cu cat e egal?

asa, din dragoste de poet, daca ma mai botezi de-al dracului cum stii ca ma enerveaza. Stai linistit, ca eu nu apar pe nimeni, dar pur si simplu nu suport niste chestii, imi stau in gat si mor daca nu le zic. Acu, macar ma duc in offtopic pe drepte. Dar ma duc din suflet. asa cum ma si intorc. pentru ceva in care eu inca mai cred.

greu e si c-o jumatate
sa faci fata la cuvinte
daca-ncep si celelalte
mai ramai intreg... la minte?

uite a ramas ca blegul
cand tot ce-a agonisit
toata viata lui intregul
la jumatati s-a-mpartit

\'geaba a intrebat femeia, \'geaba ai raspuns tu, geaba au lasat pasarile din colivie cantecul sa iasa in lume, daca aerul e o cenzura la sunet, e o cenzura la suflet. Constat cu parere de rau ca sunt inghesuite la offtopic comentarii care n-au nicio legatura cu in afara subiectului ci poate mai degraba cu inauntrul lui. Cine si cum alege ce moare si ce traieste nu stiu. Dar asa cum spui mereu un gropar cauta locul, mon ami, nici nu are mult de cautat, el e mereu la indemana. Dar nu-i asa ca noi poetii, tot ne auzim, tot ne vedem, si daca nu, tot ne simtim? Chiar daca gerul ascuns intre dinti n-a plecat si... taci si mergi mai departe

nu stiam ce ma fascineaza atat la domnul Pa asta. Desigur, femeia. :)Asa cum e ea, virtuala, reala, cu prieteni care-i vin din suflet in suflet, cu puloverul alb cu inima, cu sentimente pe cale de disparitie.
L-am citit de cand l-ai postat, nici acum nu stiu daca am spus exact ce am vrut, dar in fine... mi-a venit sa ma asez sub fereastra femeii si sa ascult

Iata cum se rasuceste in epigrama tristul adevar pana devine umor de calitate
astept si replicile. Avem niste epigramisti talentati pe site-ul asta. :)

Febra asta se ia , de departe... nu-i asa, my friend? ;)

prima parte light, a doua strofa ma seduce treptat prin marturisirea brutala, dar sincera, (trebuie sa fii foarte sigur pe tine ca sa te poti exprima asa
\"sunt un cal troian
în care am ascuns
toate victoriile posibile\"

apoi un vers care e o provocare
imi place joaca asta in texte

apoi subliniezi efectul celor spuse anterior
geniala ultima idee\"vreau să mă ridic & nu pot
oamenii aceștia pun pământ
între mine și ei\"

da-mi voie sa nu te invidiez, desi ai merita ;)

ca ati trecut pe la mine!
Alina- asa e, am exagerat putin, dar numai pentru a sublinia o stare
restructurare- oamenii se dau in vant dupa cuvantul asta :)) desi, daca e necesar, n-ai incotro
Multam mult pentru semn.
Elis- si tu esti o prezenta draga mie- tu din cand in cand esti placut surprinsa prin pagina mea. Peste ceva timp o sa incerc sa mai privesc odata poemul si sa incerc sa tin cont si de sugestiile voastre.
Multam mult.

Acum, de dimineata, nu imi mai pare asa trufas. :)
poate doar putin trist

pleaca, din tine-

nu sunt neasteptate, Dana. Tu scrii bine si ai foarte multi cititori fideli. Ti-am citit la fel si celelalte poeme, doar ca nu tot timpul ochiul lasa semn, doar trece si pleca cu ceva tin tine mai departe. uneori insa, ca acum, simti nevoia sa te opresti langa autor si sa-i spui ceva, asa, ca o imbratisare.
Cu sinceritate

Teodor, de-a lungul timpului am avut tendinta sa abuzez de metafora. Inca nu m-am lasat definitiv de obiceiul asta, dar incerc sa simplific cat de mult pot exprimarea. Poate pentru ca mi-a placut Tagore, poate pentru ca o idee buna poate fi strivita sub zorzoane. Singuratatea nu este tanara prin definitie, ci prin raportare la alte singuratati, mult mai mari, mult mai indelungate. Ieri am citit-o pe Emily. Poemul de fata e, daca vrei, o scrisoare adresata. Durerea ei a imbatranit, singuratatea mea e tanara. Oricum, multumesc pentru cuvinte si semn. :)
Carmen-scurt- ma bucura mult vizita ta. :)
Nuta-tu te-ai legat exact de partea pe care o iubesc la singuratea mea- speranta. Multumesc :) Esti un cititor vechi al meu. Ma bucur ca te-ai intors aici. :)
Ioana- Tu esti un autor cu greutate in ochii mei, ceea ce ma face sa iau in considerare opinia ta. Am incercat sa schimb acolo, am simtit si eu ca e prea mult. Am incercat sa sugerez ceva, numai ca mie chestia asta cu sugestia nu prea imi iese- ori prea intelege toata lumea, ori nu intelege nimeni nimic. Ca acum. :)) Pretuiesc mult semnul. Multumesc.