I
uneori scriu doar pentru că nu reușesc să mai înțeleg altfel
absența sensului
mi-ar fi placut să taci și tu
vinovat într-un fel
lasă mi-ai spus
până la urmă tot acolo ajungi
și aveai
sunt om/ de ieri mi-a crescut o inimă/
îmi intră în unghii ace și lacrimi
nu contează cât fumez cât beau
euforic e aerul
vreau să nu mai respir
soluția finală/ șampanie / muzică /
dragă domnule
de la o vreme nu mă mai răsfăț
parcă ninge afară și vine un frig siberian
numai pisica mai știe cum trebuie să te cuibărești
să-ți lingi labele sau să dormi în puf
ascult Lili
vreau să mă fuți rusește-n seara asta
am auzit, dă bine la siviu,
un pic neras și mirosind a vodka
să lași în pieptul meu un dor pustiu
eu chiar te rog, tu fute-mă rusește
și limba ta în rusă
în capsula mea nu mai e timp
explicit pentru tine
văd cum se duc zilele în urmă
șerpi argintii
cu limbi prăfuite
nu sărut icoane
nu mă prefac
iar dumnezeu nu stă la pândă
în spatele
aproape că nu mai e loc
în camera asta pereții sunt stinși
aici nu se mai face dragoste nu se mai vorbește despre nimic
și nu e tăcere nici măcar
aerul rece
patul și o lumină galbenă care
aer inseparabil cream între noi
sau fum de tămâie
alte câteva lumânări aprinse aiurea
poate doar ne-am născut intuitivi
creștinați mai apoi
apostolii sufletului meu s-au pierdut
unul
am adunat ceva simțiri
praf pe tălpile pantofilor
o totală lipsă de reținere
și umezeala din ochi naturală
mi-am adaptat sistemul de reculegere pentru voi
special am făcut pod peste
nu prea știe ce face
seara își dă pantofii jos
gesturi normale uneori doar privirea îi scapă
pe o carte
își iubește soția ne-Poetul
și mama
dacă are timp le cumpără flori
ne-Poetul
nu simt nimic
atingerile tale sunt holografice
zâmbetele tale ascund
nu simt nimic
deshidratat de viață
mă grăbesc
să știu unde
sau
pe ce parte se moare mai repede
nesăbuință, vină, capriciu
undeva mai o regulă
o normă
că doar suntem fixați
fixiști
sau poate obezi, gurmanzi, nesătui
nu-mi place sfiala, curiozitatea și prostia
umbrele au rostul
când nu mai înțelegi
vine dintr-o eroare
pământul n-a fost întodeauna rotund
și sila prietene
e doar o necesitate
un altfel de a fute
atunci când nu mai sunt argumente
și practica devine
cum ne obișnuim cu diminețile astea cețoase
indecente uneori și prea umede prea opace
dar e bine, atât de bine că nici nu e important
dacă seara, undeva într-o lume închisă și strâmtă
peștii
uneori îți imaginezi că ucizi monștrii
că ești luptător în legiunea străină
nu știu, poate superman sau eroul unui film porno
dar nu ești, nu vei fi niciodată altul decât omul care stă în balcon
etanș
apoi un burete care șterge
urmele
după fiecare orgasm
mergi mai repede
lași noaptea goală ca tine
e o probă de sânge
și un pachet de țigări
bei și azi îți trimiți dumnezeii în
sunt câteva locuri pe care le evit
o cafenea, o intersecție
știu că semnele sunt încă acolo
tu nu prea te ștergi
eu însă da
mi-am făcut bagajul
cel puțin în gând
nu știu exact dacă e doar
seara s-a făcut liniște
extratereștrii au zburat în cosmosul lor
portocala avea miros de rânced
iar praful de pe stradă se lăbărța tot mai mult
mi-am desfăcut încă o bere
privind dâra de fum pe
musca taie aerul ca un avion
dacă te gândești, înăuntru ar putea avea loc un atentat
un sinucigaș fanatic și-ar face loc în pieptul ei și ar exploda.
într-o lume perfectă n-ar fi nicio