luni 26 mai

1 min lectură·26 mai 2008

Mediu

uneori scriu doar pentru că nu reușesc să mai înțeleg altfel

absența sensului

mi-ar fi placut să taci și tu

vinovat într-un fel

lasă mi-ai spus

până la urmă tot acolo ajungi

și aveai dreptate

nu ți-am lăsat semne

deosebeai numai instinctul

vinovat și el de eșec

suntem mulți ți-am spus eu

optimistă și falsă

dumnezeu ne-a lăsat singuri și râde de noi

seara trecută te-am iubit în sinea mea

aș fi putut chiar să-ți scriu o poezie

așa, doar să te bucuri

și să fii și tu fericit

când am adormit nu te-am visat pe tine

eram altundeva

într-un fel ciudat nu existai

dimineața m-a determinat să te uit

pentru prima oară

III

n-ar fi drept să te judec

când suntem atât de străini amândoi

eu mă înșurubez strâns în mine

de teamă să nu mă desfac

022.948

adriana barceanu. “luni 26 mai.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-barceanu/poezie/1784826/luni-26-mai

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Mi-au placut versurile 11 si 13 din strofa 1. Si finalul (ultimele 2 versuri) - pe ideea asta se mai putea construi, zic eu.

ligia,
multumesc pentru semn, da, e drept ca se putea continua. voi incerca in zilele lui mai care au ramas....