Poezie
S o n e t 1 0 7
1 min lectură·
Mediu
Te țin de mână, grațioasă divă,
Făptură de lumină, limpezire.
Născută-n sorb de liră și-n potire
De ametist ascunse în ogivă.
Sunt în Eden, tărâmul de porfire,
Din care nimbul șoaptelor derivă,
Dar mă trezesc cu râvna mea nocivă,
Gândind la posedări și zvârcolire.
Pe scări de lut privirea mea asudă,
Închipuindu-și patul răvășit
Și pielea ta arzând în noapte, nudă.
Speram să trec prin vremuri primenit,
Dar blândul zeu, strunit cu-atâta trudă,
Într-un afund de gând s-a năruit.
064.116
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “S o n e t 1 0 7.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/78418/s-o-n-e-t-1-0-7Comentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GADistincție acordată
GAGeta Adam✓Inca o dovada a maiestriei cu care iti pictezi sensibilitatea.
0
EDAm trecut pe aici. N-am putut sa nu las un semn ca mi-a placut. E o confesiune ce pastreaza parca parfumul - otravitor? - al pasiunii. Dar ce zeu se lasa strunit de un om? :)
0
AMGentilețe feminină. Ce ne-am face fără ea ?
0
AMRăspunsul pe care îl știu și pe care am vrut să-l pun în sonet este următorul : zeul din noi.
0
MMgata, m-am adunat de pe drumuri. fără versurile care mă leagă în mine aș pluti bezmetic. ți-am mai spus, nu? merci.
0
RPÎmi pare, ori se deschide o pagină altfel? Sau, poate, Omul-Gînd l-a întîlnit pe Omul-Sînge și surprinzător de bine se simt împreună? Meditez \"cu voce\". Grațioasă divă mai e Muza asta...
0