Poezie
S o n e t 1 0 4
1 min lectură·
Mediu
Mă-nghite timpul, veșnic mă alungă
Scuipând cu silă rostul strâns în mine.
Cu șfichiul clipei aspre sau blajine
Cioplește-n piele dungă lângă dungă.
Planetele se-ntorc pe căi senine
Și primăveri revin în noaptea lungă.
Alt fir de iarbă țărna o să-mpungă.
Destinul meu va reveni-n destine.
Tot ce-am făcut e măsurat de Parce.
Am fost copil și-am devenit bărbat.
Bătrân voi fi când fusul vremii toarce.
Vreau să mă schimb, dar nu mă las schimbat.
Totul revine, totul se întoarce.
Cum aș putea chiar eu să mă abat ?
063.367
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “S o n e t 1 0 4.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/78062/s-o-n-e-t-1-0-4Comentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AMMuțumesc pentru imagine și consecvență. În privința preferinței, mă voi strădui. Dacă se va schimba ceva, voi încerca să fie numai veșmântul care nu stă bine pe trup.
0
RP\"Cu șfichiul clipei aspre sau blajine
Cioplește-n piele dungă lângă dungă.\"
Rămîne să tac.
Cioplește-n piele dungă lângă dungă.\"
Rămîne să tac.
0
MME-atât de bine așa... E o liniște întinsă în versurile tale, un echilibru care mă atrage, îmi domolește ardoarea de fluture agitat, ca și cum m-ar lua în palme. Mai la adăpost de orice.
0
AMSă taci numai o secundă. Apoi să mai treci.
0
AM Mă străduiesc să inventez un cuib de liniște pentru orice anotimp.
0
E ca un joc, e ca si cum mi-as face drum, (n-am vrut sã rimeze),si vã regãsesc cu bucurie în fiecare zi.
Ideea de reîntoarcere (sub o formã sau alta) o aveti si in alte sonete, abia acum mã îndeamnã spre meditatie.
In alt registru (dacã îmi este permisã o glumã) eu vã prefer neschimbat.
Aceeasi,
Anda