Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

S o n e t 5 6

1 min lectură·
Mediu
Ridicol e să cred că sunt mai tare,
Că am să-mi port ființa pe oriunde,
Că-n orice chip cel slab se va ascunde,
Să-și risipească spaima în uitare.
E tragică o fugă de secunde,
O liberă pornire spre mimare,
O flacără tâșnind spre evadare
Și-un meci pierdut în nesfârșite runde.
Sublimă e iluzia răpită
Din luntrea-n care veșnic mă găsesc.
În alb și negru geana-i poleită
Și-n somn profund credințele rănesc.
Dar de-mi accept ființa adormită,
Pot să mai sper că am să mă trezesc.
033.621
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
85
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “S o n e t 5 6.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/73190/s-o-n-e-t-5-6

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@codrina-verdesCVCodrina Verdes
Un sonet in care luciditatea isi cere acut drepturile.
\"Dar de-mi accept ființa adormită,
Pot să mai sper că am să mă trezesc.\"
In cea de-a doua strofa ai o greseala de tastare.

fie timpul cu tine,
0
@adrian-munteanuAMAdrian Munteanu
Codrina,

Mulțumesc că nu m-ai uitat. Am îndreptat scăparea. Sunt biciuit de timpul care nu mă lasă, dar voi reveni.
0
Timpul e doar un pod care ne leaga de vesnicie, Adrian, asa ca, sa il trecem cu bine si sa ne oprim in neoprire, neoprindu-ne deloc...
Ma incanti cu sonetele tale...
Cu respect,
Daniel
0