Poezie
S o n e t 4 7
1 min lectură·
Mediu
Sunt în Ameca, țara din vechime.
Culcat privesc cum sufletul meu pleacă
În neștiute spații să petreacă,
Uitând de-ncovoiere și mulțime.
Ajuns în cerc de săbii fără teacă,
Îl simt strigând spre mine cu asprime,
Dorind să ia inerta-mi rotunjime
Și-n dreptul lui, de-a-ntregul să o treacă.
Mă risipesc printre priviri știute,
Îmi sfâșii carnea crud și nu decid
Cum pot s-ajung pe străvezii redute.
Tot mai aud cuvântul lui avid.
Mă lupt să trec în lumi necunoscute.
Primesc o cheie. Nu știu să deschid.
073.856
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “S o n e t 4 7.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/72195/s-o-n-e-t-4-7Comentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FFDistincție acordată
\"Mă lupt să trec în lumi necunoscute.
Primesc o cheie. Nu știu să deschid.\"
Nici eu nu stiu, Adrian, desi ma \"chinui\" de ceva vreme.
Pentru \"plecarile sufletului in nestiute spatii\" si pentru solidaritate in \"nestiinta\" folosirii cheilor, ma alatur tie, astazi.
cu bine,
Dana
Primesc o cheie. Nu știu să deschid.\"
Nici eu nu stiu, Adrian, desi ma \"chinui\" de ceva vreme.
Pentru \"plecarile sufletului in nestiute spatii\" si pentru solidaritate in \"nestiinta\" folosirii cheilor, ma alatur tie, astazi.
cu bine,
Dana
0
NVAdrian... frumos... ca idee, realizare poetica si ca multitudine de usi deschise... acolo unde exista o cheie exista si o usa:))
0
AMAdrian,
O asemenea intervenție, ca a ta, dă aripilor consistență și gândului viitor culoare și speranță. Tare îți mulțumesc.
O asemenea intervenție, ca a ta, dă aripilor consistență și gândului viitor culoare și speranță. Tare îți mulțumesc.
0
AMdana,
Chiar când mă gândeam că m-ai părăsit, ai venit să-mi înseninezi ziua și speranța. Doar stelele nu apar pe timp innourat.
Chiar când mă gândeam că m-ai părăsit, ai venit să-mi înseninezi ziua și speranța. Doar stelele nu apar pe timp innourat.
0
AMVladimir,
Măcar dacă ar fi o singură ușă, dar să avem puterea să pășim dincolo de pragul ei.
Măcar dacă ar fi o singură ușă, dar să avem puterea să pășim dincolo de pragul ei.
0
FFnu te-am parasit, Adrian.
sunt la fel de aproape versului tau, doar ca nu comentez intotdeauna, nu ma pricep intotdeauna...
dar cred ca stii asta.
cu tot binele,
Dana
sunt la fel de aproape versului tau, doar ca nu comentez intotdeauna, nu ma pricep intotdeauna...
dar cred ca stii asta.
cu tot binele,
Dana
0
Canti pe o singura struna si canti bine, asa cum numai virtuosii pot s-o faca.
Exista o interesanta punte de legatura, la distanta, intre sonetele tale. In Sonetul 14, pornesti un Voiaj astral. In 21, cauti o \"cheie. In sonetul 47, ai gasit-o.(Excelenta sugerare a unei \"out-of-body experience\"!) Norocul tau ca nu stii cum s-o folosesti! Pastreaza cheia. Nu incerca sa deschizi ceea ce nu iti este inca destinat. Cand ti se va
deschide, n-ai sa ai nevoie de cheie!
Foarte frumos sonetul de fata.
\"Atat a fost de scris si declarat\". (A. Munteanu - Sonetul 17, ultimul vers.)
Felicitari!
Adrian Erbiceanu