Se-nalță bradul. Singur stă și-așteaptă

\"Al norilor ce nu mai vor să plece.
Iar primul trăsnet va veni curând.\" -
permite-mi să asociez cu venirea primăverii, deși mai e ceva acolo...

am citit, Adrian.
am citit si recunoscut peisajul. acelasi brad era si-n iarna mea, aceeasi vifornita bantuind, nedreapta.
imaginea nu e deloc statica. are gust, are miros, e tri-dimensionala (teama, forta, culoare).

o singura nedumerire am: ultimul vers. n-am reusit sa leg \"trasnetul\" de raceala iernii. prin definitie, trasnetul e apanaj al unei vijelii de vara, e fierbinte.
ma mai gandesc, poate n-am observat eu de la prima si a doua lectura.

cu bine,
Dana

\"... Iar primul trăsnet va veni curând.\"

Și eu trăiesc mereu cu aceiași senzație... Și mereu se-adeverește, și mai aprig, și mai intens ca-n data precedentă.

Și iată încă un alt poem \'de simțit\'.

Toate cele bune,
Sorana

Dana - cred că e o simplă diferență de percepție. Pentru mine trăsnetul nu este numai atributul verii, ci și un simbol al suprimării, prin acțiunea lui violentă. De aceea am introdus imaginea finală, așa cum ai și sesizat, în completarea și sublinierea dimensiunii legate de teamă și pericol iminent.
Cu drag
Sorana - o mare calitate a ta începe să fie constanța, iar consonanța în simțire nu poate să-mi spună decât că drumul nu e greștit ales.

cred ca nu m-am facut inteleasa prea bine, Adrian.
nu am contestat simbolul pe care il reprezinta. si cred ca am inteles de ce ai folosit acest simbol. Problemuta mea era alta, de forma daca vrei. As fi cautat un simbol la fel de puternic in consonanta cu restul tabloului. Atata tot.
probabil nu stiu eu sa explic foarte bine ce simt dar perceptia ar semana cu vizionarea unui tablou in nuante de, hai sa spunem, albastru si undeva, apare o pata de verde. sau de maro, in fine, o culoare care nu se \"asorteaza\".

d.

Am înțeles. Trec la meditație.

Radmila - de data asta am procedat invers, încheind cu răspunsul cître cel dintâi cititor. Cred că am intuit faptul că urmau să se asocieze mai multe voci care să vadă în final o legătură spre un alt anotimp, nu acela al înghețului hibernal. E un semn la care mă voi gândi, în încercarea de a egaliza cumva trimiterile spre o anume stare interioară.
Pe curând

Adrian, eu am asociat bradul chiar cu omul, iar trasnetul din final cu o noua incercare. Chiar am avut impresia ca intentionat ai trecut, subtil, prin toate anotimpurile: \"vifornita\", \"muguri\", \"bruma\", \"trasnet\". Chiar daca ai de gand sa schimbi ceva, eu am copiat-o, sa ramana in forma asta.

Adim, \"se-nalta\" omul, \"singur sta si-asteapta\", contempla anotimp si viata, mugur si traznet il trece, dar \"poarta lumiia deschis visind\". Sonetul unui BARD, ce se scrie in singuratatea trairilor dar se asterne in visul nostrul, al lectorilor sai: \"cerbul nu-l intrece\".
tare placut mi-a fost linga bradul tau.
Drag,
Ela

Frumoasa descriere....Domnule Adrian, De fapt a fost usor sa imi imaginezi descrierea dumneavoastra.
\"Departe-i drumul. Cerbul nu-l întrece
Și poarta lumii a deschis visând,
Înveșmântat cu brumă-n noaptea rece\"....

Citind acest sonet, gândul mă poartă către soarta tristă a omului care stă singur și așteaptă, fără să știe ce urmează, doar implorând lumină... Să fie el oare nu numai brad ce stă neclintit, ci și rază frântă într-o veșnică căutare de întregire?
Orice ar fi, mi-a plăcut mult!
Drag,
Magdalena

Codrina - potrivită și lucidă interpretare cu care mă declar mulțumit. Salutări unui prieten vechi.
Daniela - este imposibil să nu faci asocierea cu starea creatorului și chiar dacă nu mi-aș fi dorit să se producă nu o puteam evita.
Adina - nu sunt domn și nu mă lua cu dumneavoastră. Ușurința cu care ai parcurs drumul împreună cu mine e un compliment pentru care îți mulțumesc.Cu această ocazie o salut pe aproape tiza mea.
Magdalena - în cele mai multe dintre sonetele mele încerc o autoanaliză lucidă și sinceră. Evident că imaginile de aici cuprind ambele ipostaze, fiind și eu un om cu limitele și deziluziile mele. Dar și cu nădejdile intacte.
Îmi cer iertare celor cărora le răspund cu întârziere. După consumarea unui timp în care sunt prin preajma calculatorului, nu pot rerveni decât a doua zi.
Cu drag

Multumesc pentru raspunsuri, Adriane. Eu sint de 3 ani in Canada unde m-am casatorit...si nu mai stiu daca oamenii se iau cu dumneavoastra asa cum a fost odata. Eu am urit asta....asa ca ...scuze, dar altii au considerat lipsa de respect daca nu folosesti pronumele de personalitate. Oricum, iti doresc toate cele bune, si sa scrii cit mai multe poezii frumoase...bye now!!!