Dantela unei plecări

tu poți să fluturi și un pinguin, eu nu la tine mă gândesc. Am stat la muzeu admirând picturi cu nuduri și tunuri, ciobani bucolici, madone triste, tipa de la garderobă surâzătoare contra purboire cică, fetițe cu ghiozdan și sandwișuri dosite, mâncate chicote si dat coate in fața unui Picasso cu sâni mari, trei și doi nasuri, simbolistica zici e pase bade, acum se caută carnagiu și hiphop zoofil cu batista mototolită, de ce plângi acum? doar nu am să te las aici fără bani și am să mă car ca un porc de bărbat, nu, stau cu tine și îti arăt opere clasice na, că pe alea le pricepi, uite cina cea de taină, aștia mâncau nu glumă, pe mine mă ții cu cartofi și varză ca să nu fac burtă, să fiu în șeip, mă pui să fac gărgară cu oțet ca să am vocea mai caldă, privirea mai blândă, ca să nu fugă copiii tăi de mine pe care eu îi cresc pușlamalele, deși îmi doresc moartea, îmi pun cuie în supă, presară sticlă pisată în părul tau, dinamită sub pernă, capcane perfide în poșeta ta unde caut bani de bere și nu găsesc nimic decât scrisori de adio, răvașe antidisperare scrise cu ruj pe cămășile mele de nuntă ca să îmi strici logodna cu sora ta cea mică, ea se pricepe la pictură nu ca o studentă la seral care se uită la mine cu ochi mari, cu geamantanul în mâna gata de plecare pentru totdeauna, da nu îmi pasă, știu că mâine o să fi înapoi citindu-mi înflăcărată din poezelele tale urcată pe scăunelul șchiop din bucătărie.. *** Stii rujul ăla, care-ai zis că nu-i de firmă și de ce-l folosesc... Il cumpărasem de la un vânzător ambulant, pe plaje, în timp ce te asteptam să-ți numeri pașii până în dreptul meu. Cu el ți-am scris \"te iubesc\" pe parbriz, apoi l-am purtat tot drumul cu mine, mi-am însângerat poșetele, pe rând. Stau acum, prostită, în fața oglinzii - are memoria ta, îți conturez profilul, ai fi putut face cu brio conservatorul, ai fi iesit un bariton grozav. In aurul scenei ți-ai fi dezvoltat trăirile spectaculos de adânci, ar fi fost șuvoi de admiratoare sa-ți smulgă autografe sau rendez-vous-uri. Ma înghesuiam printre ele, sinucigașă aproape, tâind cu foarfeca de grădinarit a bunicului, trandafirii, apoi spinii lor, apoi toate venele ce palpitau după tine. Si șuvița care-ți cădea spre stânga, de făceai ocheade unei unguroaice brunete și focoase. Orice, pâna aici... Sunt posesivă, ca o uriașa gură de canal ce înghite toate mizeriile, mai ales daca vin din partea ta. De-aia am smuls și telefonul din priza, să nu te aud că trebuie să-mi contramandez plecarea / sosirea către tine. Jocurile sunt făcute, dragul meu, mi-am pregatit ținute sport, ca pentru partide aspre de călărie și ținute trendy pentru balul cu pensionari la care îmi spuneai că suntem invitați. Voi face furori cu șalul meu de năvod, vei fi prins în curse, ca să n-ai puterea să ieși din vis. De-aia te-am sărutat apăsat pe gură, ți-am strecurat sâmburi de maci printre dinți.