Despre Nicole

Nicole sta dezbracata in fața ferestrei deschise . Fara haine sau alte accesorii, complet goala. Senzația de totala libertate ma infioara . Pielea ta neteda respira aerul proaspat dinspre livada cu pomi. Lumina e blinda ca intr-un tablou de Vermeer. Lumina vine de dinauntru. E timpul sa te imbraci. Lumina fuge sub bluza ta. Pereții camerei se contracta și se dilata cu respirația ta calma. Imbraci o bluza, eu ți-aș acoperii ochii cu un voal de matase, poți vedea prin el dar ramai nevazuta, pe cap iți pun o palarioara de paie, am vazut una la indienii de linga granița, femeile lor erau tare frumoase. Tu plangi cind vezi ceva frumos ? Eu da. Mi se face pielea de rața și capat un nod in git. Apoi vine parfumul. Eziți intre 2-3 sticlute, alegi una verde cu ulei de menta, simuleaza feromoni de virgina. Din departarea mea nu simt mirosul tau dar cred ca il știu, e adus de vint, peste mare. Albatroșii ametiți de parfum se intorc din drum spre țarile de unde au plecat . Ar trebui scoasa o lege impotriva migrației pasarilor. Ma doare cind pasarile pleaca. Detest desparțirile. Garile lui Chirico pustii. Te uiți la ceas din nou. El intirzie . Mai aranjezi o floare in vaza. Deschizi un nasture la bluza. De ce nu trece timpul, zici. Cind sintem copii credem ca timpul e infinit. Cind creștem spargem clepsidrele ca sa ciștigam timp. Sa mai avem o clipa. Sa mai respiram o zi. Sa mai iubim un ceas. Oare de ce il iubești ? Cafeaua da in foc, miros ars in nari, vinul așteapta in pahare slefuite. El a venit, se trintește distrat in fotoliu și zice un scurt Hi baby...