ADRIAN ANGHELESCU

Justiția e miza disputelor din țară Pe care „potentații” vor s-o acapareze Uzând precum se vede de forțe din afară Ce vin să ne impună cum să se procedeze Dar nimeni

Mă simt un metronom setat Să țin pasul cu cei care mărșăluiesc cuminți Cetățeni ai unui stat Cu legi care te scot sin minți Unde câinii latră vagabondând Iar lupii

Mi-am lăsat gândul să zboare Încărcat de atâtea doruri Să se ducă-n depărtare Poate-o obosi în zboruri Și i-am dat să poarte-n zbor Visele neîmplinite Să scap de povara

Ploaia, ceața și cu vântul Se-nfrățiră de curând Ca să biciuie pământul Toate-odată sau pe rând Când lumina dimineața Alungă noaptea de smoală Coboară deodată ceața Cu

Cetatea-n care astăzi focul Abia mai pâlpâie-n cuptoare A năpădit-o nenorocul Cu teorii de lichidare S-a stins și focul din furnal Și tot întreb cine-i de vină ? Care

Fac un apel la toți europenii Că și noi suntem membrii uniunii Și ca și ei noi suntem cetățenii Devotați fiecare națiunii Iar cei ce-au ignorat că suntem Stat Și

La baza Constituției române Stă omul și cu drepturile lui Iar instituțiile se vor pune Toate în slujba cetățeanului Și Curtea cea Constituțională Plătită de popor în

Chiar azi am auzit-o de la el Când a ieșit nervos să precizeze C-avem o cameră pe la Bruxelles Pe care-ar trebui să se conteze Adică să-nțeleg că cei de-afară Destinul

Mă tăvăleam cu tine prin ierburile-nalte Feriți de ochii lumii și singuri amândoi Acolo lângă râul care ducea departe În valurile-i limpezi tot patosul din noi Stăteam

Cruce de flori și de credință, Ramuri de salcie cu mâțișori, Speranța de-a scăpa de suferință, Dorul de cuci și de privighetori, Gândul curat către Mântuitor, Recunoștință

Îmi amintesc de flăcări violete Când susțineam un mare „prostănac” Și vă mărturisesc că n-am regrete Fiindcă oricum a devenit un fleac Iar azi la startul altei

Ne spune președintele teatral Că munca lui acum se concentrează Numai pe interes național Pe care-l apără și garantează Când s-a împrumutat întâia oară Luând banii de la

Cu fiecare zi ce trece Mă simt tot mai dezamăgit Că-ntr-un pahar cu apă rece Furtuna s-a dezlănțuit Și-ncepe iarăși târguiala Între distinșii aliați Care-și fac bașca

Acei opt sute patruzeci și trei Un alt popor trăind în altă lume Sfidează șapte milioane de plebei Pe seama cărora se-întrec în glume Aceasta e realitatea-n țară Care s-a

Fărădelegi sunt multe peste tot Și printre noi destui răufăcători Iar cei cinstiți se zbat și ei cât pot Să-i depisteze pe-acești autori Și instituțiile ce-s create Cu

Îmi zicea :"Măi nepoate, dom′le dragă” Scumpul meu unchi Nea Boabă de la țară De care amintirile mă leagă De când eram copil odinioară În mâini cu barda, tesla și

Ne pricopsirăm cu democrația Și cu atât de multe libertăți Încât ne copleșește sărăcia Cu mai multe nevoi ca-n alte dăți Ni-i garantată pentru totdeauna Libera exprimare

După ce-a trecut furtuna Cu protestele din stradă S-a ivit iar mătrăguna Și-a pus-o de-o mascaradă Apărând cu-o altă față Și cu-n rânjet studiat A lansat iarăși pe

Pe blogul unui oarecare „Relele lumii” poți citi Postate de vreun mălai mare Dar cugetate de Gandhi Și m-a surprins ipocrizia Cu care ni se-nfățișază Că mă apucă

Avem un Parlament tricameral Senatul, Camera și Dormitorul Ce-i declarat constituțional În vară chiar de oamenii lui ”chiorul” Și ne-am făcut din nou de râsul

Avem pe cineva care se bate „Cu morile de vânt” dintr-un sistem Cu sârguință și tenacitate Și este o minune c-o avem Avem pe cineva ce-i înțelege Pe toți acei ce sunt

Am ca armă doar cuvântul În lupta cu nedreptatea Am răbdarea și avântul De-a schimba realitatea Și-mi mai trebuie să am Aliați la fel ca mine Oameni dârji din acest

Să-mi spuneți dacă vreun alegător I-a mandatat să taie din salarii În clipa-n care ei prin votul Își alegeau atunci parlamentarii ? Ori dacă pentru prezidențiale Ei l-au

Când ziua-ncearcă noaptea s-o ajungă Iar soarele la orizont se-arată Lumina întunericul alungă Până se face noapte inc-odată Atunci se-nviorează-ncet la viață Gâze ,