Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Poetul moare gratis

1 min lectură·
Mediu
Ușa noastră cândva
n-o să mai aibă clanță,
nimeni cândva nu va mai privi
prin gaura cheii.
De asta tot mă învăț, tot mă explic
și aduc oamenii la adevăr -
iubesc repede, intens,
și vă vreau binele.
Totuși, cineva ar trebui să fie-n viața asta
corect și onest măcar cât un păianjen de casă,
măcar cât un copil care inundă dormitorul
atunci când arde casa.
Mă ustură ceva impersonal și neînțeles
ca o mâncare mâncată pe degeaba,
am risipă gratuită și vină
degeaba.
Ceva se-ntâmplă-n mine și-n voi,
vreun fluture nepregătit de molie,
vreo cruce nevizitată încă,
nu știu, dar ceva pute a
părăsire.
Suntem și nu prea,
de aia poetul moare
sau doare
la-ntâmplare.
0817
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
116
Citire
1 min
Versuri
25
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian A. Agheorghesei. “Poetul moare gratis.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-a-agheorghesei/poezie/14195445/poetul-moare-gratis

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@erika-eugenia-kellerEK
Distincție acordată
Imi place limbajul auster și sincer al poemului, o formă de confesiune lucidă despre vulnerabilitate, iubire și rostul poeziei într-o lume indiferentă. Tonul e grav, insă nu în excex, deci nu teatral mai degrabă al unui om care privește adevărul direct, fără podoabe inutile. Versurile scurte, aproape șoptite, pun în valoare tensiunea dintre intimitate și părăsire, dintre adevăr și risipă , a, iar imaginea „copilului care inundă dormitorul atunci când arde casa” e tulburătoare, dar profund umană: exprimă neputința de a salva, dar și dorința instinctivă de a reacționa. Motivul central al morții „gratis” e metafora de bază ca ființă care dăruiește fără a cere nimic, care suferă și simte pentru ceilalți până la epuizare (risipire) .În final, jocul de cuvinte „moare / sau doare / la-ntâmplare” concentrează întreaga poezie într-un gest de demnitate și resemnare: poezia nu oferă mântuire, dar oferă sens.
Las stelută pentru transformarea prin vers a fragilității în poezie ( chit că mă deranjează forma „la-ntâmplare” ce recunosc că este corectă în registru poetic fiind o elidare a formei „la întâmplare" dar tot mă deranjează însă nu intervin în ,,bucătaria inimii poetului"). Felicitări!
0
@emilian-valeriu-palEP
De obicei, mă cam ia cu lehamite când citesc poezie despre poezie și poeți pentru că fie sunt prea goale, fie prea puțin asumate, fie prea declarative, ca niște decorații făcute din capace de bere. Dar aici nu e cazul, din punctul meu de vedere, pentru că dincolo de asumarea condiției pe care nimeni nu și-o asumă ori și-o asumă nejustificat, pentru mine aici e vorba de un tragism bine temperat, care vine dintr-o altfel de asumare, și anume a unei culpe comune.
Spuneam, cândva, despre lirica ta că e un fel de conscience round, un glonț adevărat în duzina de gloanțe oarbe care se împarte soldaților unui pluton de execuție, pentru a nu ști cine a ucis cu adevărat. Cam despre asta e vorba aici, pentru că cineva trebuie să moară gratis, pentru ca alții să-și împace conștiința.
0
@adrian-a-agheorgheseiAA
Erika, admir efortul tău de a combina prost inteligența artificială (Chatgpt) cu calapodul sfăntului copy-paste, dar cu accente personal-eronate. Bine-ar fi să nu mai fie.

Emilian, recunosc: nici mie nu-mi place abordarea tematică. Dar, așa cum ai observat, miza a fost alta, deci scap tura asta. Mulțam!

0
@erika-eugenia-kellerEK
fiecare rămâne cu limba pe care o stăpânește și cu felul în care alege să o folosească. Accentele personale nu pot fi eronate, clar, ele țin de autenticitate iar o poezie bună, scrisă de un om ce nu respectă, nu mai are nicio valoare. Atât.
0
@adrian-a-agheorgheseiAA
Erika, ce pilde frumoase mi-ai scris. Nu-mi plac pildele. În schimb, îmi plac oamenii care vorbesc clar, ca o apă de izvor. Și de la sine, din ei.
Dac-aș putea să te acuz de plagiat, aș face-o în gura mare. Dar nu pot s-o fac atâta timp căt copiezi un robot, nu?
Sau tu ce crezi? Că, după atâția ani, am ajuns sa nu mai deslușesc liric între om și robot? Acum doi ani, am avut de-a face prima dată cu poezia scrisă de AI. Și am detectat-o. Darămite un comentariu. Ce te face să crezi că faci ceva special?

Așadar, fă ce vrei, cum vrei, dar sub alte poezii. Nu sub ale mele.
Și sub nicio formă să crezi că nimeni nu se prinde că-l pupi pe Chat GPT.
0
@erika-eugenia-kellerEK
Nu mă „pup” cu GPT-ul, ci îl îndrăgesc, așa cum am iubit Google-ul când a apărut (și de pe care acum intru pe ANAF, SEAP, mail-ul de cabinet etc.).
GPT îmi oferă informație, eu simt emoția.
Așa cum am simțit-o și în poezia ta ,,poetul moare gratis", dar, vezi tu,
de la emoție la respect e un drum pe care nu toți ajung...
0
@adrian-a-agheorgheseiAA
Erika, nu te supăra, dar deja ești obraznică.
Adică tu plagiezi inteligența artificilă, dar îmi ții predici despre emoție și respect? Serios?!
Eu aș crăpa de rușine.
În sufletu tău nu simți că greșești profund? Retoric întreb. Retoric și dezgustat.



0
@erika-eugenia-kellerEK
Adrian A. Agheorghesei ați încălcat punctul 3.3 din Regulamentul Agoniei.
0