Poezie
Fistulă
1 min lectură·
Mediu
Ne rostogolim subțire, uscat, departe,
ne rostogolim
precum cuvintele din ascuțitoare.
Ne mai ajung,
ne mai ajung ecouri scurte
cât umbra dintre muguri.
Acum e-atunci când oamenii
sunt un clișeu durând de-a curmezișul,
atunci e-acum.
Ce ar mai fi,
ce ar mai fi de scris,
dacă se doare atât de simplu și rotund?
033.660
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 53
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian A. Agheorghesei. “Fistulă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-a-agheorghesei/poezie/14046365/fistulaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OADistincție acordată
OAOttilia Ardeleanu✓care apare la suprafață, bacovian, prin acea "fistulă". repetițiile o fac și mai dificilă. au rol apăsător, aici. fiecare strofă induce o stare, sugerează ceva grav ce trebuie scos în afară, pentru a nu afecta și mai mult, și mai puternic. nu știu care să spun că a durut "mai simplu și mai rotund", înclin să te cred pe cuvânt de poet: "atunci e-acum"!
0
RRCând am obosit de atâta urcat, ne rostogolim pe panta vieții, precum cuvintele de pe o hârtie verticală, care nu mai sunt prinse de liantul sensurilor.
Nu toți oamenii fac din viață un clișeu, mai sunt și oameni care improvizează sau sunt conduși de imprevizibil, hazard și inedit.
Poezia mi se pare simplă, scurtă și rotundă, de la ea ajung ecouri scurte de sonorități lirice și gnomice.
Nu toți oamenii fac din viață un clișeu, mai sunt și oameni care improvizează sau sunt conduși de imprevizibil, hazard și inedit.
Poezia mi se pare simplă, scurtă și rotundă, de la ea ajung ecouri scurte de sonorități lirice și gnomice.
0
MBFrumoasă ideea rostogolirii, a oamenilor clișeu.
Felicitări!
Felicitări!
0