Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@adina-ungurAU

Adina Ungur

@adina-ungur

Unica-mi sfoara se-nalta din crestet sus departe.

Adina Ungur s-a născut și trăiește în Cluj-Napoca. Licențiată în Filosofie și Jurnalism (1998) este artist-păpușar al Teatrului de Păpuși ”Puck” (1997 - prezent) din același oraș. Are studii de filologie și regie de teatru. A fost redactor radio (2000-2002) dar și redactor cultural de presă scrisă la cotidianul Informația…

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Draga Ionut,

in sfarsit apar sub poeziile tale, sau sub poezia ta si iti spun sincer ca de multa vreme doream sa-mi spun parerea, (cam de cateva luni), de cand te recitisem integral. Adica simteam eu ca trebuie sa spun. Am avut incercari, dar de fiecare data esuate, in fine, iata-ma aici, sub poezia preferata, minunandu-ma ca dintre toate, ea, \" In oglinda\" nu a avut prea multe ecouri, cu toate ca eu o gasesc ca fiind una din cele mai bune ale tale, sau poate chiar cea mai cea. Sa vedem.

Imaginea in text, pe text, dialogul, transpunerile, miscarea pe care mi-o sugereaza versul sau fraza, respectiv cadrul si actiunea, verbele cu timpurile lor si personajele, discursurile monologate sau dialogicul mi-au devenit deja, fara sa vreau, o obsesie a cautarilor sau a regasirilor mele in textele literare (probabil din cauza de defect profesional), asa ca pot spune ca poeziile tale delicate m-au incantat de fiecare data, dintr-un motiv sau altul, la lectura. Si sa nu uit de poezia cu mesaj - probabil acest lucru ma intereseaza cel mai mult la un text, indiferent de care ar fi el: mesajul. Se mai intampla astfel, din nevoia de a simti sau auzi (recita/interpreta vocal) textele citite, de a-mi imagina si miscarea si trairea in momentul in care citesc un text. Apoi, important pentru mine mai este si discursul poetic, care la tine exista, poate in unele locuri as putea sa-ti spun ca as simti nevoia sa faci mici completari (in special la poeziile din trei strofe, as sugera o adaugire de inca o strofa - asa simt eu - ) intru omogenizare, respectiv expresivitate.

Fragmentul de final al poeziei “Si este vreme sa”, replica, imperativul pe care il simt in cele cateva versuri (scurte), dupa mine, apare utilizat mult prea pretios, ca imagine si ca forta (fara a folosi sensuri peiorative, ci acelea proprii) pentru a-l lasa in compozitia cu rime usurel cautate/dinadins repetate. Stiu, vei spune ca ai incercat in constructia propriu-zisa, cele doua forme ale aceluiasi verb in versuri alaturate, dar nu stiu cat de sugestive sunt, pentru ca apar, din pacate, mult prea multe finaluri “-asti” respectiv “-esti” , care la o lectura superficiala dau a fi suparatoare prin muzicalitatea repetata a lor. Iti sugerez sa modifici toata poezia pana la fragmentul pe care il citez, nu inainte de a-ti spune ca “vad” in el gestul fiintei supreme care indica pe cineva cu degetul aratator, privind de undeva de sus, si judecand destinul naivilor daruitori.

“era doar o toana..
un fel de mancare
facut(a) dintr-un cadavru
de soare...
Tu,pentru ca ai crezut
mai tare
ai dreptul,
la o reluare... “

!!!

Regasesc spiritul declarativ, imagini, gesturi, noapte, aripi patate, o fireasca daruire si subliniez din nou un epidod graitor in sine:

“imprejur, in camasi de zale
strajuiau frumusetile tale
si neobservate
aripile mele patate.

de parca n-ar fi fost indeajuns
mainile-mi cad totdeauna
cu floarea in sus,”

Cu mici imbunatatiri, sunt versuri care nu-mi scapa, prin mesajul si gestica declarativa a eului poetic, (nu mai spun cum e).

Iubirea descrisa ca o carte, e o imagine interesanta insa poezia respectiva, cred ca mai trebuie lucrata.

Mi-a placut fata roza si “Nedefinire”, “Nevoia de floare”, “Flower/power”, care apartin aceluiasi registru ludic al iubirii/indragostirii, unde regasesc aceeasi stare de uimire in fata farmecului scaparator al feminitatii, un noian de stari pozitive, vesele, numai bune de pus la rana.

Adeseori poeziile tale sunt ipostazieri ale momentelor traite atunci, in prezentul poeziei, fara sa plasezi actiunea raportandu-te la un trecut sau cautand sa construiesi un viitor, mai mult sau mai putin anticipat, ci prezentand prezentul ori trecutul intr-o anume poveste, parca sustinand cu putere dictonul \"carpe diem\".

Poezia “Unele nelinisti”, are un final neasteptat si bun.

Mesajele pe care le transmiti sunt pozitive, jucause, pline de optimism. Iti sunt apropiate personajele de basm, le introduci intr-un mod firesc in versuri, ca si cum ele pot fi actorii, ori figurantii jucandu-si piesa, undeva pe scena interiorului tau.

Apoi mai ai poezii construite in spatele unor gesturi cum ar fi constatarile, reflectiile sau trairile interioare, redate cu imagini fulgeratoare, plasate intr-un cadru pe care nu uiti niciodata sa-l creezi.

Un registru nou abordezi in in “O posibila neintoarcere”, “Nostalgica”, “Cu alte cuvinte”, “Uitata poveste”, in care am mici sugestii de modificare, intru o mai buna fluiditate a discursului poetic. Aici utilizezi cu farmec, un cadru feeric de poveste si scena.

Ar mai fi multe de spus, cu poeziile in fata, insa pentru ca voiam sa-mi exprim doar o impresie la lectura, ma opresc aaici, nu inainte de a vorbi despre poezia sub care am postat parerea.

Cu rugamintea de a reveni aspura ei, remarc poezia “In oglinda”, ca fiind un autoportret cu spatii imense intre anotimpurile antitetice aflate in tine-eu-poetic, (cele doua) si varstele, respectiv, alegoria deja cunoscuta a varstelor/anotimpuri. Fara sa vreau m-a dus cu gandul la \"joc-dragoste-intelepciune\", cu reversul varstelor, celebrul dicton blagian.
Citind \"In oglinda\", inteleg ca poti sa scrii poezie, asa ca orizontul de asteptare in ceea ce te priveste, de acum, te obliga, cel putin in fata mea, ca cititor, sa scrii poezie, pentru ca poti!
Daca este sa citez versuri reprezentative atunci ma voi intoarce oricand, fara sa ezit la:

“Doar ca cineva intre timp mi-a furat,
Fanul pe care dormeam si cerul brodat”

doar doua versuri in care gasim imagine, simtire, infinit, spatii, oniric, uimire, constatare, declaratie, zambet, vara si hoinareala, eternitate, fragilitate, plai romanesc camp si cer, naivitate sau consternare si inca mult mai mult. Pentru aceste versuri te felicit! Sunt minunate!

Poezia, cred ca merita acele mici retusuri - sugestia mea este de a renunta la forma fiza de catren, pentru ca acest autoportret este o bijuterie, in tine, de tine.
Sugestii:
- pt. a evita cacofonia as folosi “acelasi” in loc de “inca”,
- versul 2 al strofel 2 l-as rupe in doua
- la final as inlocui cuvantul “suflet” (eventual), din nou cu o rupere in doua a ultimului vers.
- punctuatia: se pune dupa cuvant semnul de punctuatia si apoi spatiu liber, te rog sa corectezi.

Altfel, cand mi se va face dor de tine, Ionut, ma voi intoarce sa-ti privesc in sufletul “blonziu”.
Lasand gluma la o parte, vreau sa spun ca ca aceasta poezie, cred te reprezinta si dupa parerea mea este, cred, cea mai buna poezie a ta (poate pentru ca e o introspectie intr-o oglinda interioara, in care spatiul e cuprins intre fanul pe care dormeai si cerul brodat). Minunat!

Despre stil, am constatat cu bucurie ca ai un bun simt al ritmului, al rimei, iar ideea dispursului tau se contureaza ritmic in strofe, fie alcatuite pe rima citita (si nescrisa intotdeauna) a unor catrene, fie pe constructii alternative, elaborate si ingrijit expuse, ca forma.

Ionut, pentru mine este o placere sa te citesc, in special pentru atmosfera pe care o degaja poemele tale, pentru aura de mister si valul de basm pe care iti croiesti versul si in special pentru mesajul, intotdeauna pozitiv, chiar si cand, exista momentele in care tristetea iti bantuie poemele.

As fi intrat sub mai multe texte, insa e destul de dificil uneori sa tot deschid pagini, care din cauza conectarii proaste la internet merg prost, de foarte multe ori, am sa-ti dau o steluta aici, la \"In oglinda\", asigurandu-te ca tu, Ionut, ai mai multe stelute de suflet de la mine.

Cu drag, Adina


Pe textul:

in oglinda.." de Ionut Simion

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Nu stiu cum ai vazut tu aceasta intamplare, acum imi permit si eu sa spun: pacat! Initial n-am dorit sa-mi exprim decat bucuria de a fi aflat ca se intampla un eveniment de acest gen, dar pentru ca in comentariul tau faci referire la mine, spun inca o data, pacat! Puteam sa nu trec prin acel loc, nici macar luni, cand as fi mers la serviciu pentru ca spre norocul meu am avut in sfarsit un week-end fara a ma afla in campul muncii. Apoi as fi putut sa nu ma intorc de la serviciu prin fata Librariei Universitatii si evenimentul sa aiba loc fara ca eu sa stiu. Putea apoi afisul sa se ia jos si eu sa nu aflu niciodata cand anume ar fi fost lansarea. Doar sa gasesc, eventual, volumul pe rafturi, la vanzare. Si mai zic o data pacat, pentru ca nici Arghira cu care ma intalnisem vineri nu stia, (in mod cert mi-ar fi spus) -> i-am lasat un mesaj, insa nu stiu daca luni dimineata va aparea la internet ca sa-l vada. Si pacat, pentru ca intr-un fel sau altul m-as fi putut si eu implica. Si pacat inca, mai ales pentru ca Gavroche, Adina Stoicescu are adresa mea de e-mail si putea sa ma anunte din timp, daca dorea. Dar, n-am sa o cert, ci ma voi bucura pentru ea! In definitiv, fiecare procedeaza cum crede de cuviinta! Eu, desi lucrez luni si mai am si alte activitati, voi incerca sa ajung acolo, probabil imediat dupa ora 13. Voi cumpara un volum si voi sta undeva intr-un colt, in speranta sa nu deranjez pe nimeni cu prezenta.
Multumesc pentru interventie.

Pe textul:

`Intre lacrimi si zambet`, de Adina Stoicescu" de Adina Ungur

Recomandat
0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
As vrea sa recuperez textul \"Cautatorul de chei\" din contul meu. Te rog sa ma ajuti in acest sens si mai am o rugaminte pentru tine sau oricare dintre cenzori si anume sa-mi stearga una din cele doua postari identice de astazi. Cu multumiri, Adina Ungur.

Pe textul:

Recuperarea textelor retrase anterior" de Radu Herinean

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Iau o pietricica imaginara sub limba, pentru ca intru cu primele cuvinte, de la marea modificare incoace, respectiv prima parere postand-o sub acest anunt, indiferent daca o va citi cineva sau nu.
Nu m-am grabit sa vin cu impresii/sugestii, tocmai pentru ca intelesesem ca site-ul se modifca si se imbunatateste in continuare si chiar nu doream sa aduc propuneri care deja sunt luate in discutie. Am sa incep cu modifcarile prolifice si voi incheia cu subiectul \"agonia\" spunand de la inceput ca schimbarea numelui e ceea ce m-a deranjat cel mai tare si ma va deranja in continuare, dar hai sa incepem cu remarcile pozitive. Observ ca s-au remediat si banuiesc ca inca se lucreaza la vechile optiuni, de aceea voi face sugestii cat mai putine in acest sens, adica voi incerca sa nu repet parerile deja postate de ceilalti membri.

Nu pot sa nu remarc acest demers sau deschiderea spre utilizarea limbilor de circulatie internationala, aici pe site. Este bine venita posibilitatea de a putea citi, traduce, comenta, respectiv scrie in cele patru limbi straine, (eventual chiar si mai multe, dupa cum citisem). Cred ca toata lumea este de acord cu posibilitatea de a invita membri sau prieteni din alte tari, care sa poata citi, eventual comenta textele noastre sau cu traducerile pe care avem ocazia acum sa le postam.

- problema cu sectiunile limbilor straine sta cam asa: rasfoind site-ul te trezesti pe \"limba engleza\" sau chiar incercand sa postezi ceva, fara posibilitatea de a reveni chiar acolo in pagina, inapoi la limba in care doresti sa postezi sau sa comentezi
- propunere: 1. steguletele sa apara pe fiecare dintre pagini, astfel incat daca se intampla o eroare sa poti sa treci lejer pe limba in care doresti sa citesti/scrii. 2. dictionar la postarea textelor straine (adica un \"ortographe\" de ex. la franceza sau un loc de unde sa poti procura literele cu accent, din lexicul unei limbi straine, intocmai ca si diacritcele la lb. rom.


Pozitiv:
- limbile straine
- sectiunile multiple sunt bine venite si sper sa fie si stimulante, adica sa aduca un impuls creativ membrilor
- aparitia subtitlului in pagina fiecarui autor
- dreptunghiul (sa-mi fie scuzata lipsa totala de cunostinte si terminologie tehnica in \"ale internetului\") din pagina cu texte, in care apar vizionarile si data inscrierii
- posibilitatea de a-ti introduce singur fotografia
- mai sunt si altele in mod cert, nu reusesc sa le punctez acum pe toate

Propunere: acel dreptunghi sa apara si in bara de sus cu Creatie, Internet, Cultura, Societate, etc. in care sa fie trecut la modul succint, tot ceea ce tine de segmentele respective, ca un fel de index al sectiunii (ex. explicatia topicilor data intr-un alt anunt)


Astept cu mare inters celelalte optiuni:
modifica/sterge
biografie si altele

Estetic si functional (pana la urma), cred ca mai sunt probleme: pagina in care intram inca arata ca un cap de tabel cu disproportii multiple:
- deasupra exista un spatiu nefolosit, poate fi pentru reclame, dar in cazul in care nu e, se poate recupera pentru ca majoritatea fonturilor din linkuri sunt de marime 10 sau chiar 9 ceea ce nu este indicat nicaieri in munca de editare a textelor, fiind obositoare la lectura iar distantele sunt atat de mici intre linkuri incat cursorul in forma de mana apare deschis de la un link la altul, asa incat usor poti gresi linkul pe care doresti sa-l accesezi.

Propun:
- mai multe bare orizontale (care economisesc din spatiu si sunt mult mai vizibile decat alinierea linkurilor pe verticala).

Obs. Caseta cea mai utilizata este in mod cert cea cu texte, autori, pareri, etc. si care este asa cum spuneam destul de infima ca prezenta grafica pe pagina.
Propun - cel putin utilizarea boldului, dar cred ca ar fi mai bine o evidentiere printr-o bara orizontala. Din nou apare inconsecventa fonturilor, uneori apar cu majuscula, alteori nu, propun folosirea majusculei peste tot in linkurile din site (nu intreg cuvantul cu litere mari ci doar inceputul sau). Sau pur si simplu puse acele optiuni in locul barei orizontale, pentru ca sunt mai mult utilizate de membri site-ului.


Obs. Caseta cu logarea este plasata undeva sus in dreapta iar linkul cu \"Iesire\" este in stanga sub caseta cu texte, autori, comentarii, etc., cu majuscula, de negasit. Propun ca acel link sa apara langa cel cu logarea, acolo cred ca ii si este rostul.
Obs. Disproportia de marime si inconsecventa tipului de font utilizat: reclama cu \"Register as a member... \" si celelalte marimi respectiv celalalt tip de fonturi utilizate in pagina siteului ca inconsecventa da senzatia de dezordine

Caseta cu \"Poezie\", \"Personale\", \"Proza\", etc. apare mult prea jos, cred ca ar trebui mutata intr-un loc unde accesul e mai usor. Propun (desi nu stiu cine ma va lua in seama) ca cele mai utilizate linkuri sa fie postate undeva in dreapta, pentru ca majoritatea vizitatorilor se presupune ca sunt dreptaci, e mai comod.
Obs. pozitiva - bucuria de a nu fi nevoit sa dai pagina dupa pagina in cazul textelor lungi, ceea ce ma speriase si ma descurajase cand am intrat astfel pe textele lungi. Este important sa dam confortul cititorilor de proza care si asa sunt putintei si nu in ultimul rand timpul castigat, (uneori cate o pagina se incarca in 10 minute din cauza proastelor conectari la internet)asa ca patru pagini de ex. intr-un text de proza descurajeaza oarecum lectura.


Despre numele site-ului nu pot sa spun decat ca acest \"agonia\" m-a dezamagit cumplit. Cu toate explicatiile, conotatiile, sensurile indepartate ale cuvantului, \"agonia\" este asa cum insusi dictionarul o spune, ca prim sens, o stare patologica de degradare de trupului, premergatoare decesului. Nu vreau sa insist aici cu etimologii, explicatii sau sinonimii, vreau doar sa spun ca un atelier atat de mare de literatura trebuie sa aiba un nume la fel de mare care sa-l reprezinte si care sa-l defineasca inca din titlu. In momentul in care am citit \"agonia.net\" m-am gandit daca nu cumva \"poezie.ro\" sa fi fost un nume prea mare pentru noi asa incat am renuntat la el. A fost primul gand. Mi-a parut rau. A fost ca si cum cineva mi-ar fi schimbat numele fara ca eu sa vreau. Un nume care intr-un fel ma reprezenta. Poezie.ro era exact ceea ce trebuie adica poezie romaneasca, versuri scrise in limba romana, vorba romaneasca, polemici si discutii in spirit oarecum literar. Ca nu ne ridicam adeseori foarte sus, e altceva, insa cel putin aveam o tinta, un tel spre care sa tindem, adica spre poezie.ro. si nu spre \"agonie.\" Intram in poezie.ro, ne simteam membri si poate eram si mandri de asta, acum insa, imi venea greu sa cred ca voi intra in \"agonie\" si voi spune ca e un loc in care cites si postez poezie sau proza, etc. Nu cred ca este un nume potrivit pentru noi!
Dincolo de toate parerile, impresiile si convingerile pe care le avem, acest \"agonia\", la o adica poate fi ironizat pana la loc-comanda. Daca noua nu ne place ca titlu, cum pot reactiona cei care nu agreaza acest site. Pentru ca vrand-nevrand apar si acest gen de persoane.
Vreau sa ma credeti ca daca acest cuvant ar fi fost altul decat acesta, lumea l-ar fi acceptat mai usor decat asa pentru ca pana la urma exista o dependenta, un atasament, o dorinta de a fiinta impreuna aici, de a comunica intre noi in acest minunat mod. Fiecare o face dupa posibilitati, insa nimeni nu doreste ca acest loc in care ne descarcam atat de multe trairi interioare, atata sensibilitate, sa fie unul in care energiile negative sa se adune.
Cu totii dorim un singur lucru: sa evoluam, iar acest spatiu sa ne ofere in sine confort si ceea ce inca ne ofera din plin: inspiratie. Ma intristase aceasta modificare, mi-am mai revenit citind un alt anunt in care editorul ne spune ca aceasta comunitate se va numi in continuare poezie.ro, dar ca e gazduita de \"agonia.net\". Mi-am revenit pentru ca exact acest lucru voiam sa-l propun. Si anume, ca partea de poezie romaneasca, atelierul nostru cel de toate zilele in care intram si ne exprimam cel mai ades, sa se numeasca asa cum merita, adica poezie.ro.
Despre vocatia titlurilor sau a numelor stim ca ele au o mare importanta in a defini creatia (si aici noi suntem creatia, de a esentializa continutul) respectiv de a influenta destinul celor care le poarta. De multe ori o haina buna, confortabila, frumoasa, ne face sa ne simtim mai bine, ne modifica atitudinea. Dincolo de acest exemplu simplu spun ca acum doi ani de zile, venisem la internet pentru prima data din doua motive: ca sa corespondez cu un membru al familiei dus departe si pentru a cauta literatura pe internet, respectiv poezia. Evident nu ma pricepeam deloc sa caut poezie, insa am dat pe primul \"search\" intalnit, in yahoo sau in hotmail si la cuvantul \"poezie\" am gasit o sumedenie de site-uri si pagini, insa ca si \"poezie.ro\", nimic nu m-a convins. Datorita titlului, in primul rand si apoi pentru secretul succcesului acestui site, pe care rapid l-am \"gustat\", asa cum se intampla cu fiecare membru intrat aici: INTERACTIVITATEA!(adica posibilitatea reactiei prompte in exprimarea parerilor) Pentru ca fiecare om care incearca sa creeze are nevoie de comunicare, de pareri, de stimulent, orientare. Fara calitatea aceasta, ar fi un site ca oricare altul in care entuziasmul ar pieri imediat dupa postarea unui text. Asa ca: brava comunicare, opinie, polemica!
Cu alte cuvinte, eu cred ca ceea ce se intampla cu noi aici, merita sa poarte numele de \"poezie.ro\", sa incercam sa tindem spre a scrie poezie romaneasca si sa ne meritam acest nume.

Cu sinceritate si cu dragoste pentru acest site,

Adina Ungur

Pe textul:

De ce Agonia? De ce .net?" de Radu Herinean

Recomandat
0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Draga Marina,

salut initiativa compunerii unui acrostih pe versurile Luminitei, e un gest inspirat din mai multe puncte de vedere. In primul rand, versurile aranjate aici, impreuna formeaza un portret absolut feminin. Apoi, parca, in felul acesta este evidentiat stilul compozitional al versului poeziei scrise de Oriana. Apoi vreau sa-ti spun ca in momentul in care coboram citind acrostihul (datorita memoriei vizuale care apare cand citim o poezie sau un text literar) am revazut fiecare poezie cu miezul ei pusa aici, una peste alta, una langa alta, aproape ca un palimpsest, sau ca niste versuri cheie aranjate sa dea un anume sens. E chiar un joc frumos al versurilor, iar ceea ce ai aranjat aici, are sens, mesaj si forta. Te felicit pentru idee!


In al doilea rand doresc sa confirm ca lansarea \"Geometriilor singulare\" volumul de poezie al Luminitei Suse a fost un eveniment reusit, care ne-a umplut de bucurie si de lumina. Eu, din motive personale, am ezitat mult pana cand am decis sa particip, dar in momentul in care m-am aflat in mijlocul poezistilor.ro, m-am simtit nesperat de bine! Din aceasta calatorie sau periplu (cum spuneam alta data) adica saltul din virtual in real, nu am avut decat de castigat. Prieteni! Oameni iubitori de literatura si poezie, oameni cu un simt al esteticului sensibilizat de arta, oameni frumosi, deosebiti pe care n-am
sa-i uit niciodata!
Pentru ca, trebuie sa recunosc, la eveniment n-au participat decat oameni frumosi. Spun asa pentru ca nu mi-a fost dat sa vad in ochii nimanui altceva decat frumusete si asta m-a bucurat nespus.



Ecouri despre eveniment vor aparea, in mod cert, cel putin eu garantez ca urmeaza sa postez ceva. Atata doar ca mai dureaza putintel. Probabil, saptamana viitoare.
Ma alatur tie, Marina si magului, sa-mi exprim bucuria de a fi participat la acest deosebit eveniment. Ceea ce regret este ca nu am reusit sa spun cateva cuvinte, un mic discurs, sau ca n-am fost in stare sa recit din poeziile pe care aproape ca le stiu pe de rost, sa trec peste emotiile care mi-au oprit cuvintele in gat.


Va multumesc tuturor pentru lumina!

Cu drag, Adina Ungur

Pe textul:

“Oriana, imi permit gestul nebun…”" de Marina Samoila

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Uite-asa de-bun venit, de-un fel de regasire in versurile tale, de-un preferat sonet, de \"ganduri rare obsedate de drumuri/ si-un zbor dus-intors pentru iubirea de suprafata\", de dialogicul pe care il intalnesc destul de rar in poeziile tale, de mesaj si subtilitate, de constatarea efemeritatii trairilor si idealurile marunte care incap in: \"el afumă zilnic o duzină de femei cu siguranță nestinsă\", apoi de dibacele aluziv: \"și caută adăpost tendonului vulnerabil în caz de furtună.\" !!!

De motivele vechi de cand existam si la fel de noi pana cand vom exista \"zadarnicia\" si \"fortuna labilis\" din final, de constatarea care nu lasa loc nici unei replici, si de episodul nefast al iubirii tradate, moment infim in fata finitului, sfarsitului, neintoarcerii.
De prea multe de spus aici si de bucurie sa te cunosc!


Cu admiratie si cu drag,
Adina Ungur

Pe textul:

drumul gratificat cu o neîntoarcere" de Luminita Suse

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Suntem curiosi cum va functiona/arata noul site. Dar am cateva rugaminti pentru poezie.ro.

Cu toate ca in ultima perioada nu am activat pe site foarte mult, am fost aici mereu si am rasfoit, respectiv consumat acest spatiu cu placere, asadar ma consider un membru indreptatit sa propun cateva optiuni necesare pentru postarea textelor.
Pentru ca site-ul este promovat si va fi in continuare si in presa si pentru autorii care vor sa posteze reportaje, interviuri, cronici, etc., propun infiintarea rubricii \"articole de presa\" (eventual cu optiunea \"despre poezie.ro\"). Sunt convinsa ca vor exista in contiunare articole de presa (de mai multe tipuri) care inca nu isi gasesc optiunea la postare, pentru ca nu se inscriu nici la \"proza\" si nici la \"editorial\" (ex. Remus Radu, poate si altii in viitor sau in prezent, poate si eu, etc.).
A doua optiune pe care o propun ar fi: \"recenzii\".

Tin sa multumesc pentru posibilitatea de a culege direct din pagina in care postezi, diacriticele! Pe mine ma ajuta!

Despre antologia poezie.ro nu se mai stie nimic. Cel putin eu n-am mai vazut nici o instiintare pe site. As dori sa aflu mai multe detalii in acest sens si probabil nu numai eu, ci si ceilalti membri care au fost selectionati intre cei 30 (daca nu ma insel) de autori. Si poate nu numai ei. Marturisesc faptul ca din cand in cand mai prind cate un cenzor si mai intreb cate ceva despre antologie, atat cat imi permite bunul simt, in consecinta, te rog Radu Herinean, daca se poate, ofera-ne cateva detalii! Multumesc.


Adina Ungur

Pe textul:

Noutăți de toamnă" de Radu Herinean

Recomandat
0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Eu n-am ce sa mai comentez aici, ma minunez ca din 42 de vizionari nimeni nu s-a exprimat.

Am ras cu lacrimi!!!!!

Pe textul:

Escrocul cu o mie de voci" de remus radu

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
M-am hotarat destul de greu sub care dintre texte sa-mi spun parerea, initial am dorit sa intru la cel cu cele mai putine vizionari, apoi am ales un portret (sunt favoritele mele) si mai ales cel al profesorului Gheba, ca semn al profundului respect pentru oamenii care au lasat ceva memorabil in urma lor. Cu bucurie, am descoperit in plus detalii despre viata personala a profesorului si un portret deosebit de frumos. Singrul repros de aici ar fi titlul.

Parerea mea este una buna, Remus Radu, as putea sa o rezum in cateva cuvinte, dar pentru ca in fecare dintre textele tale am gasit cate ceva demn de luat in seama, ma voi extinde putin. Si pentru ca mi-ai pacalit putin orizontul de asteptare - in mod placut, nu altfel, dar pacalit (crezand la inceput ca voi citi pvestiri in proza, desigur nu aveai alternative de a alege o incadrare a reportajelor tale), i-am sugerat editorului sa infiinteze o rubrica numita \"articole de presa\". Si e o bucurie sa aflu ca exista jurnalisti pe poezie.ro.

De cum le-am citit (de pe vremea cand erau doar 6, aici), le-am \"vazut\" ca facand parte din sfera \"social\" si cam de trei tipuri: portrete narative (descriptive si intocmite prin dialog, prin descrieri de atitudine, etc.) ale unor necunoscuti, \"Ilie Jaluzea\", \"Postasul maraton\", \"familia de trei milioane pe luna\" (exceptie facand textul de fata care este un portret evocativ al unei personalitati pigmentat cu amanunte din viata de dincolo de profesie), cronici evenimentiale cu relatari de la evenimentele mondene \"ZIUA europei la Ciorogarla\", \"Bacaul hipnotizat...\" , \"De la Barca la ridicol\", \"Mecca ungurilor\" si reportaje facute in urma unor vizite in diferite orase,intreprinderi sau locuri, cu tot ceea ce surprinde ochiul reporterului in momentul vizitei, plus informatiile \"smulse\" de la interlocutori, \"Buna dimineata monstrule\", \"Ratoiul Moulard\", \"Tataia de la Manga\" , \"Litoral fara bideu\", etc.

Compozitional, observ o mare atentie la verbe, la plasarea temporala a actiunii. Ai un przent (iar relatarea care implica si putin narativ in ea este dificil de realizat la timpul prezent \"Ilie jaluzea\" , singurul text in care am gasit cateva exzitari micute (stilistic), mai pe la inceputul naratiunii, dar pe parcurs am observat o maiestrie a intocmirii reportajului (cu date multe sau cu date putine, cu ajutorul vocilor narate ale interlocutorilor sau cu observatiile proprii).
Nici nu ma asteptam sa gasesc ezitari multe sau greseli de stil, incoerenta sau eufemisme, pentru ca am dedus ca esti ziarist. Si un ziarist de presa scrisa trebie sa aiba condei si ochi pentru textele in proza. Il ai, in mod cert. Probabil ca observatiile tale ar putea fi dintre cele mai la obiect, datorate rigorii intocmirii unui text publicabil in presa pentru ca ziaristii vad foarte bne greselile din texte.

Poate sunt tentata sa vorbesc mai mult despre portrete (aici m-ai prins!) pentru ca tehnica portretizarii este una mult draga mie, o folosesc si eu adeseori in proza si aici vad o asemanare cu portretul folosit in proza literara, adica acel profl redat din diferite moduri compozitionale, din daloguri pure (preferatele mele) sau redate prin vocea si ochiul naratorului-jurnalist (observatorul) care adauga gestica, mimica, atitudinea, etc. Desigur, in povestiri, tehnica portretizarii, se concentreaza, se dozeaza in functie de cotext, si multe, multe altele, dar aici, in reportaje, subiectul fiind chiar portretul, imaginea se intinde pe toata cuprinderea textului. Articolele tale gen portret, apar ca un sir de episoade, naratorul find acelasi, trecand prin diferite locuri, unde descopera si descrie diferiti indivizi care au o meserie despre ale carei secrete se stie destul de putin. Si aici e mistrul si secretul reprtajului. Nu-ti lipseste un umor fin, ironia, la fel de fina, mesajul suficient de bine transmis in texte. ai si acuratetea titlurilor de rezumat ale pasajelor. Per ansamblu portretele tale sunt reusite personajul central, in genere se contureaza prin propriile-i opinii, preocupari, descrieri. Despre portret as tot vorbi, as initia chiar un dialog pe aceasta tema mult draga mie.

Am admirat postasul, bucatarul, (oameni simpli care isi iubesc meseria si-o promoveaza, umorul fin pe care il atribui punctand ispirat cu citatele bucatarilor intervievati, verva prin care ei isi povesetsc secretele bucatariei, si chiar barfele din \"culisele bucatariei romaesti\", unde se vede ca ai muncit la documentatie (si nu numai aici ci cam pest tot se observa ca exista informarea) si concluzia, unde cititorul e covins de spusele celoralti, neutralitatea ta ca narator si totusi umorul fin, datorat expunerii, te felicit! sarmanul inventator al jaluzelelor din samuri. Tataia de la Manga e ca o poveste frumoasa, mi-a parut rau cand s-a terminat, as fi tot citit... am trecut prin diferite orase, institutii, m-am minunat de multe ori, subiectele sunt bine alese, interesante si mai ales, bine scrise. la cronica evenimentiala am remarcat Bacaul, unde dpdv stilistic m-au impresionat placut cateva sintagme inedite, in mod cert stii despre care dintre ele e vorba (in general un bun \"condeier\" isi cunoaste si simte momentele expresivitatii in text), dar ai si cateva micute ezitari de stil, aproape insesizabile.
la cele cu vizitele in institutii am rmarcat cea cu vinul de Murfatlar, ratoii moulard crescuti pentru ficat, am aflat lucruri pe care nu le banuiam despre indoparea si inmultirea ratelor, (stiu sigur ca nu voi manca niciodata asemenea carne, sau ficat), iar subiectul cu termocentrala mi s-a parut ca are cel mai expresiv final din cate am citit la tine).
Despre finaluri mai e de spus ca nu intotdeauna sunt foarte expresive, dar avand in vedere ca este vorba despre un reportaj, o relatare, o secventa a unui subiect atacat de cel care scrie, e pe undeva de inteles. Am in fata un pasaj pe care nu pot sa nu-l subliniez aici:


\"Taranii din circiuma nu-i arunca nici o privire. Incep iarasi sa se tinguie de
saracie. Nu misca nici unul decit buzele, ca niste pesti aruncati pe uscat. Doar la citeva minute o data, cite unul mai taie cu berea
calea mustelor. \"


Remarc un bun simt al observatiei, grija pentru detaliu in context, coerenta in exprimare, propozitiile curg firesc, o buna selectie a datelor materialului, o buna prezentare a lor, cu precizia si accentele pe subiectul ales (dupa cum am observat in mai multe cazuri: saracia lucie a cate unui roman cinstit de conditie sociala medie) surprinzand subiectul (la detalii, ma refer) mereu comparand trecutul cu prezentul, vremurile apuse ale comunismului, cu cele postdecembriste aducatoare a unei incredibile saracii. \"Familia de 3 milioane pe luna\" pare a fi cel mai expresiv din acest punct de vedere si chiar fara sa-i pot reprosa ceva, foarte bine intocmit, sugestiv, nu am ce sa adaug decat sa-l recomand ca lectura.

la textle mai scurte am obsevat o cursivtate buna, doar ca subiectul prinde si simti nevoia de a citi in continuare. La textele lungi exista chiar sclipiri narative, dar si micute ezitari de stil. Foarte mici.

Cel mai recent reportaj e bun, insa inainte de el il citisem pe \"Escrocul cu o mie de voci\" unde am avut o explozie de ras, un text cu un subiect excelent si redat foarte bine. Sincer, n-am mai ras demult in fata unui text, este delicios.

Remus Radu, iti doresc spor la scris, subiecte cat mai interesante si astept cu interes reportajele tale, doar te rog sa postezi cate unul, ca sa apucam sa le citim. Imi pare rau ca am ajuns doar acum cu parerea, n-a fost intentionat.

Iti daruiesc o steluta simbolica, ca un semn de apreciere pentru munca (banuiesc, placuta) pe care o ai, pentru satisfactia de a scrie totusi articole de presa cu iz narativ (ceea ce cred ca iti aduce o dubla bucurie, aceea de reporter si redactor de texte).

As fi putut sa spun mult mai multe, dar se cam face dmineata tot intinzandu-ma, astept sa citesc si alt tip de proza scrisa de tine sau chiar poezie, insa proza, cred ca poti scrie linistit. Dupa cum se vede, ai stofa.


Cu respect,

Adina Ungur








p.s. Poate, vreodata, (daca il voi posta), iti voi atrage cumva si eu atentia asupra unei povestiri a mele care il are protagonist pe un reporter. S-ar puta sa-ti placa.

Pe textul:

Gheba, omul care a scos la tablă țara întreagă" de remus radu

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Draga Ioana,

m-ai surprins din nou. Pentru ca poeziile mai vechi, chiar n-au avut trecere aici si nu ma asteptam sa le mai pomeneasca cineva. Relativ la asta, un membru al site-ului spunea ca mi-am schimbat stilul si ca cele vechi nu prea sunt cum ar trebui sa fie, mai mult chiar, mi-a lasat un comentariu in care zicea ca sunt un autor de 13 ani. Am ras. Desigur, ele erau apreciate in alte cercuri (nu-mi place sa-mi fac reclama) si aici intervine problema gustului. Poezia care se intampla \"in cap\" e mai putin agreata decat cea scrisa din suflet.
Personal, certific ca nu m-am schimbat, sunt aceeasi, stilul nu s-a schimbat, sunt peste tot: eu. Doar ca am coborat poezia de la \"cerebral\" (cum se scria ea inainte) in piept, in inima.
Si mai spun eu ca nu voi scrie niciodata cum se scrie sau nu-mi voi incorserta versurile intr-un anume stil la moda, etc., ci voi continua sa ma scriu exact asa cum simt. In diferite forme. Cu spiritul sau cu sufletul.

De multe ori mi-a fost foarte dificil sa aleg 3 poezii reprezentative, 10, 20 sau mai multe. Doar pentru ca fiecare e ca un copil al meu si pe fiecare le iubesc aproape la fel de mult.
Confesiune: cu toate astea, inca n-am scris vreo poezie pe care sa o iubesc mai tare decat pe \"Iti spun ploaie\". Si Adele (ca personaj) mi-e draga, dar ma doare aproape insuportabil, exact acolo unde s-a nascut. In inima. Am vrut sa o sterg de nenumarate ori, as sterge-o din memoriile celor care au citit-o, de peste tot, dar nu se poate. As vrea sa intorc cumva timpul, sa nu mai simt ce-am simtit, sa nu se mai intample ce s-a intamplat si sa n-o fi scris niciodata!!!

Ma bucur ca m-a citit lumea (cu aceasta ocazie), iar faptul ca mi s-au comentat diferite poezii, imi spune mult despre gusturi, preferinte si despre mine.

Andia, iti multumesc (in general, pentru ca ne-ai citit cu interes pe noi: cei trei, ai mei) si iti doresc si eu sa ai parte de toate cele bune, inspiratie si spor la scris!

Cu drag, Adina



P.S. (am raspuns parerilor primite, de sus in jos in pagina, ordinea raspunsurilor nu are nici o semnificatie!)

Pe textul:

Umblu (d.s.a.)" de Adina Ungur

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
M-ai gasit Alma! :)

Daca nu era dedicata, in mod cert ti-o dedicam tie. Nu-i nimic, voi scrie \"Iernile-n Ardeal\" pentru tine. Stiu cat de mult ti-au placut \"verile\" si ma bucur ca m-ai descoperit aici, unde sunt chiar eu, cu numele meu.

Cu drag, Adina

Pe textul:

Veri sălăjene" de Adina Ungur

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Silvia,

nu m-ai observat pentru ca nu m-am agitat prea tare pe site in ultima perioada si mai ales, nu m-am \"bagat in seama\" ca nu prea mi-s asa de felul meu.
Dar uite ca a fost un bun prilej de a ma mai citi (descoperi) lumea. Multumesc!


Draga Luminita,

ce dragut si frumusel bonsai mi-ai daruit! Asa e, imi plac mie ei-copacii si codri, ei-copiii si inocenta lor, ele- animalutele si candoarea, ea literatura si altele. Nu-mi place ca mi s-au cam rupt culorile in mine. Dar o sa invie ele, promit! Adica trebuie!
Multumesc si te astept cu drag!

Adina

Pe textul:

Slove albe" de Adina Ungur

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Draga Elena Maria, te-am aflat si m-am bucurat tare de tot!
Ma bucur ca ti-a placut, cum sa nu mai scrii, scrie-te mereu pe tine pentru ca uneori si cateodata esti absolut minunata, ti-o spun eu cu sinceritate! Zboara doar, alearga prin tine!
Am fost acolo dar eram atat de departe incat nici un ochi de muritor nu m-a vazut. Asa ca s-ar putea spune ca n-am fost. Dar eu zic ca am fost. Adica asa cred. Si cum cred asa si scriu. Multumesc.

Cu bucurie, Adina

Pe textul:

Am fost acolo" de Adina Ungur

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Multumesc Zareh si tu sa ai parte de lumina! Si inspiratie luminoasa! Acolo in tine.

Pe textul:

Cuib ascuns" de Adina Ungur

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Draga Dodutule iti multumesc, si eu ii ziceam la fel acum vreo doua luni prietenului nostru comun, numai ca nu mai tin minte daca ma semnam sau nu. Nu-i nimic, ma semnez acum ca sa fiu sigura, si zic multumesc si aveti grija de voi si spor la scris!

Adina. (am incercat si cu pixul, dar cand am mutat pagina n-a ramas in comentariu, doar pe ecran. Culmea. E cam simpatica pasta asta pix, si smechera ea de felul ei.)

Bis: Adina.

Pe textul:

Dor (jurnalul Adelei)" de Adina Ungur

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Ah, ce portret, nu ma pot abtine, recunosc si eu pe cineva aici. Transmite poezia ta, atat de simplu si de omeneste. Imi pica asa ca o revelatie, ca un raspuns la o intrebare chinuitoare: de ce se pot ucide lucrurile frumoase? Cum? Uite-asa, domnu\' Pan, multam de zicere!
Da-mi voie sa te citez, asa ca pentru mine.
Dar ce sa citez, ca as pune toata poezia in ghilimele?

Adevarata zicere!

Pe textul:

Frica de singurătate" de Paul Bogdan

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Ma bucur ca ti-a placut, Mae, ca o confesiune: textul este scris de mine insa eul poetic nu este al meu. Nu am nici o legatura cu Salajul si nici cu viata la tara. (Desi mi-ar placea sa petrec din cand in cand cate o vara la tara.)

Dar ma bucur ca ti-a placut transpunerea. Am sa mai trec si eu pe la tine si desigur, te mai astept cu bucurie.

Pe textul:

Veri sălăjene" de Adina Ungur

0 suflu
Context
Adina UngurAU
Adina Ungur·
Sub rotile ruginite ale unui an de fier apasand cumplit pe sinele vietii mele
numai o intrebare candva rotunda ca pleoapele uimirii unui copil mai fremata.
In palmele lui inrosite orice cuvant, orice zbatere sau orice interogatie ingenua ar sucomba. Acum nu mai am nici o culoare. Acum, nu mai sunt. Acum moare si cel mai firav gest.

\"de ce?\"






Bine te-am (re)gasit Rada!

Pe textul:

Slove albe" de Adina Ungur

0 suflu
Context