Poezie
mușcătură în praf
1 min lectură·
Mediu
stau în locul meu preferat din casă mă uit pe fereastră
aud cerșetorii “aveți milă niște pâine am părinți bolnavi”
și încep să arunc afară totul camera mea devine goală
ca un ultim omagiu adus libertății
idei mi se învârt în minte de exemplu
mi-ai spus odată că pe întuneric ne împiedicăm de
lucruri deși le știm acolo ne trezim noaptea
din cauza acelorași zgomote, pași, cuvinte
mă liniștește gândul că sufletele morților îmi fac curat
o văd pe sora mea, totuși la mii de kilometri
îi strig “nu mai înțeleg nimic în jurul meu totul
ia forme din ce în ce mai ciudate”
până și eu devin un lift unde se întâlnesc oameni
își vorbesc cu tragism și au fața
sfâșiată în bucăți de vitraliu
ea îmi promite că ne mutăm în timișoara
mergem sus în catedrală și apoi
ne dăm drumul în oraș
aducem înapoi gâștele sălbatice din suedia
cărțile copilăriei
discurile
cofetăria bunicului
mama și costumul ei pepit
dar cu ce sens dacă s-au scurs din mine toate moleculele
au alunecat peste drum și l-au făcut deja mai moale
în acest fel ecoul nu mi se va mai putea întoarce la ușă niciodată
084.487
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adina Batîr
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 196
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Adina Batîr. “mușcătură în praf.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adina-batir/poezie/140561/muscatura-in-prafComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PRam crezut ca astfel voi scapa de goluri si mi-am aruncat camera pe strada, acolo ea incepu sa se rostogoleasca impreuna cu sufletul meu cu tot.era un amallgamdin mine si locul in care imi dorm visele.apoi nu se mai facea lumina caci toate celulele mele erau ingropte in intenta ecoului vietii mele de recul.asa incepeam sa ma nasc...
foarte frumos textul tau.voiam sa-ti dau eu o steluta inaintea lui mihai.dar nu pot da stelute, asa incat iti ofer intreaga bolta aprinsa.apoi, mihai mi-a luat-o inainte, dar asta ne face mai aproape de sufletul tau cu o emotie ...
foarte frumos textul tau.voiam sa-ti dau eu o steluta inaintea lui mihai.dar nu pot da stelute, asa incat iti ofer intreaga bolta aprinsa.apoi, mihai mi-a luat-o inainte, dar asta ne face mai aproape de sufletul tau cu o emotie ...
0
ALAm remarcat in poemul tau o realitate oglindita poetic: ,,mi-ai spus odată că pe întuneric ne împiedicăm de lucruri deși le știm acolo ne trezim noaptea din cauza acelorași zgomote, pași, cuvinte\". Este vorba despre o veghere a lumii de afara, insa care este deranjata de proprii demoni.
0
ISmagistral versuite micile tragisme ale clipelor ; ca o vitralie cersetorii umplu cu molecule ecourile primite sub forma de suflete
muscand si eu din acelasi praf aproape in fiecare zi ,
cu drag
muscand si eu din acelasi praf aproape in fiecare zi ,
cu drag
0
ABMihai, multumesc pentru lumina, o voi lasa sa umble desculta prin casa si ma va indruma noaptea cand construiesc acoperisul de frunze. Astfel, trecatorii vor sti drumul spre suprafata.
Marius: nascandu-ma, totul in jurul meu lua forma realitatii, imi cresteau din pleoape poduri, lanuri, incepusem chiar sa simt bratele mamei noastre croindu-mi destinul. Devenisem o amprenta pe marele disc.
Adrian, e ciudat cum uneori lucrurile devin parte din noi, stim exact unde sa le pun de parca viata noastra e un juc de lego, apoi tindem sa ne uitam din noi insine, de ceea ce am fost candva. Rataciti fiind, ne anulam sau ne negam, dar demonii trebuie invinsi. Eu ma lupt si cu ai altora.
Ioana, ma bucur sa regasesti aici bucati de vitralii, ecouri de culori. Anthony de Mello spunea ca viata e o sarbatoare, dar tragedia este ca majoritatea mor de foame.
Va multumesc tuturor.
Marius: nascandu-ma, totul in jurul meu lua forma realitatii, imi cresteau din pleoape poduri, lanuri, incepusem chiar sa simt bratele mamei noastre croindu-mi destinul. Devenisem o amprenta pe marele disc.
Adrian, e ciudat cum uneori lucrurile devin parte din noi, stim exact unde sa le pun de parca viata noastra e un juc de lego, apoi tindem sa ne uitam din noi insine, de ceea ce am fost candva. Rataciti fiind, ne anulam sau ne negam, dar demonii trebuie invinsi. Eu ma lupt si cu ai altora.
Ioana, ma bucur sa regasesti aici bucati de vitralii, ecouri de culori. Anthony de Mello spunea ca viata e o sarbatoare, dar tragedia este ca majoritatea mor de foame.
Va multumesc tuturor.
0
ABiertati graba, mai ales tu, Adrian: in loc de \"pun\" citeste \"punem\", si in loc de \"juc\" - \"joc\".
:)
:)
0
NMSunFlower, ai scris un poem minunat!
0
ABMultumesc frumos, Maria. E un val din mine care a trecut. Acum stau si privesc catre mare.
0
Atunci m-am asezat umar la umar langa fereastra, am indepartat cateva nuiele si am privit afara.