Poezie

Amo

Regenerări indecise

1 min lectură·29 iunie 2007

Mediu

$\"Photo$

acul bont un vinil zgâriat
funda roșie de bal
o sticluță de ojă albastră
scheletul de porumbel
broderia din colțul
divanului șchiop

toate acestea odată regale
zac în derivă undeva între două sinapse
și apar dispar apar dispar
cu fiecare bătaie în ușa salonului
mirosind a sudori anonime

dimineața cineva ți le ia din pat
și le aruncă în tomberonul cu feșe
și zdrențe de carne

se-ntorc seara
te agăți de ele ca de o frânghie unsă cu amo
de parcă asta ar putea
să-ți facă moartea mai ușoară
____
N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri
fără acceptul expres al autoarei. Mulțumesc.

073.983

Despre aceasta lucrare

Autor: Adela Setti
Tip: Poezie
Cuvinte: 107
Citire: 1 min
Versuri: 21
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Adela Setti. “Amo.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adela-setti/poezie/1733851/amo

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

AP Anghel Pop✓30 iun. 2007

Avem un bolnav care și-a pierdut lumea în care se simțea bine, acel confort uterin pe care ni-l creăm prin îngrămădirea de obiecte cu care întrăm în rezonanță: muzica veche a unui vinil zgâriat, funda purtată la un bal (deci e vorba de un rememorant de tip feminin), divanul șchiop, care, dacă se asortează cu scaunul din imagine, trimite la divanul roșu psihanalitic.

O încercare disperată de oprire a timpului, de frânare a acelui flux de obiecte ce trece spre neant, ale cărui imagini rămân rătăcite între sinapse.

Adela, mereu am impresia când lecturez textele tale sedimentate în jurul unor fotografii cu ruine că ai pierdut ceva iremediabil. Copilăria?

Distincție acordată

TR Traian Rotărescu✓30 iun. 2007

Întregul text este înveșmântat într-o decadență regească (eram tentat să spun respiră). De nicăieri nu este tulburată solitudinea ruginie, de zid corodat.

Îngrămădirile imaginilor obiectelor în sinapse sunt poleite cu toatele de oboseala unei lumini evanescente care le conferă farmecul unei patini autentice.

Fiecare dimineață reprezintă momentul reactualizării tuturor cerințelor prezentului care, impunându-și stringența pragmatică detronează fără milă reveriile de basm printre care te plimbaseși în timpul nopții. Nu este o victorie decisivă, echivalând cu o totală eradicare (se-ntorc seara) deoarece ai ales deja, în fidelitatea ta nestrămutată ( te agăți de ele ca de-o frânghie unsă cu amo) să te indetifici cu stingerea, cu topirea regenerărilor indecise.

Ps. amo este cumva un parfum?

AP Anghel Pop✓30 iun. 2007

Eu știam de săpunul Amo. Fiind vorba de o frânghie unsă cu amo, cred că e vorba de simbolul frânghiei unsă cu săpun pentru spânzurare în Evul Mediu. Dar nu sunt sigur.
:)

AS Adela Setti✓2 iul. 2007

semnele voastre mă bucură și mă onorează.
mic răspuns: Amo este săpunul.
Adela

DM Djamal Mahmoud✓2 iul. 2007

da, cred este un poem care descrie o incercare a noastra, aici este feminina incercarea de opri timpul si de a face trecerea spre moarte mai frumoasa si mai usoara prin parfumarea si curatirea trupului si a obiectele care ne inconjoara si ne trec prin sinapse.

DM Djamal Mahmoud✓2 iul. 2007

te citesc mereu cu placere.

AS Adela Setti✓2 iul. 2007

îți mulțumesc pentru lectură și cuvintele frumoase. citirea este reciprocă.
Adela, cu drag