William Shakespeare›Poezii

FROM off a hill whose concave womb re-worded A plaintful story from a sistering vale, My spirits to attend this double voice accorded, And down I

Același timp ce-și toarce filigranul, -Chenar privirii ce-a-nrobit priviri- Va fi să fie pentru ea tiranul Ucigători de nuri și

Să nu iubești pe nimeni, e-o rușine Cînd ești în dăruiri nestăvilit ! Mulți te iubesc, o știi destul de bine ; În schimb, că nu

SONETUL I Frumoasele făpturi le vrem sporite Să n-aibă floarea frumuseții moarte ; Cînd vor pieri, cu vremea, ofilite, Urmașul

SONETUL IV Cînd risipești al frumuseții har De ce-l reverși numai asupra ta ? Nu dă Natura, împrumută, doar, Și darnică fiind, la fel te

Priceperea nu mi-o adun din stele Și totuși parcă-s astrolog un pic, Deși nu știu nici bune și nici rele, Nici plăgi, nici mersul vremii să

De văduva ce te-o jeli porți teama De-ți mistui viața-n cruntă sihăstrie ? O, dacă mori fără urmași ia seama : Vei fi de-o lume

SONETUL I Frumoasele făpturi le vrem sporite Să n-aibă floarea frumuseții moarte ; Cînd vor pieri, cu vremea, ofilite, Urmașul

Pe cît de iute cazi, vei crește Prin cel în care urmele-ți rămîn Și-n sîngele ce-l dărui tinerește Vei dăinui și cînd vei fi

SONETUL I Frumoasele făpturi le vrem sporite Să n-aibă floarea frumuseții moarte ; Cînd vor pieri, cu vremea, ofilite, Urmașul

SONETUL IV Cînd risipești al frumuseții har De ce-l reverși numai asupra ta ? Nu dă Natura, împrumută, doar, Și darnică fiind, la fel te

I. WHEN my love swears that she is made of truth, I do believe her, though I know she lies, That she might think me some untutor\'d

Let the bird of loudest lay, On the sole Arabian tree, Herald sad and trumpet be, To whose sound chaste wings obey. But thou shrieking

I grant thou wert not married to my Muse And therefore mayst without attaint o\'erlook The dedicated words which writers use Of their fair

Or I shall live your epitaph to make, Or you survive when I in earth am rotten; From hence your memory death cannot take, Although in me each part

I never saw that you did painting need And therefore to your fair no painting set; I found, or thought I found, you did exceed The barren tender

To the Right Honourable Henry Wriothesly, EARL OF SOUTHAMPTON AND BARON OF TICHFIELD. THE love I dedicate to your lordship is without end;

\'Vilia miretur vulgus; mihi flavus Apollo Pocula Castalia plena ministret aqua.\' To the Right Honourable Henry Wríothestly, EARL OF

Who is it that says most? Which can say more Than this rich praise, that you alone are you? In whose confine immured is the store Which should

My tongue-tied Muse in manners holds her still, While comments of your praise, richly compiled, Reserve their character with golden quill And

But, lo! from forth a copse that neighbours by, A breeding jennet, lusty, young, and proud, Adonis\' trampling courser doth espy, And forth she

EVEN as the sun with purple-colour\'d face Had ta\'en his last leave of the weeping morn, Rose-cheek\'d Adonis tried him to the chase; Hunting he

Il dono tuo, il quaderno, e\' dentro la mia mente scritto tutto in memoria imperitura, che assai piu\' durera\' di quelle vuote pagine, oltre ogni

Dem Spiegel glaub\' ich nimmer meine Jahre, Solange dir die Jugend sich gesellt, Doch wenn ich Furchen erst an dir gewahre, Dann weiß ich, daß