Dorul româncei
de Vasile Alecsandri(2004)
1 min lectură
Mediu
De-ar vrea bunul Dumnezeu
Să-mi asculte dorul meu!
De-aș avea un copilaș,
Dragul mamei îngeraș!
Cât e ziuă, cât e noapte,
I-aș șopti cu blânde șoapte.
Cât e noapte, cât e zi,
Tot la sânu-mi l-aș păzi!
L-aș păzi, l-aș dezmierda,
Mii de sărutări i-aș da,
Și i-aș zice-ncetișor:
Nani, nani, puișor!
De-ar fi cerul cu priință,
Să-mplinească-a mea dorință!
De mi-ar da un băiețel,
Dragul mamei voinicel!
N-ar fi prunc mai fericit
Și pe lume mai iubit!
Alt copil n-ar fi ca el,
Mititel și frumușel!
Obrăjelu-i ca de spume
N-ar avea seamăn pe lume!
N-ar fi ochii nimărui
Dulci ca ochișorii lui!
Iar eu, mândră măiculiță,
Pe-ai săi ochi, pe-a sa gurițâ
Ne-ncetat l-aș săruta,
Săruta și i-aș cânta.
Și i-aș face-o descântare
Să ajungă-un viteaz mare,
Un viteaz ce-ar străluci,
Cum n-a fost, nici n-ar mai fi
Și l-aș pune să se culce
Pe-al meu sân, legănat dulce,
Și i-aș zice-ncetișor:
Nani, nani, puișor!
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Alecsandri
- Tip
- Poezie
- An
- 2004
- Curent
- Romantism
- Cuvinte
- 157
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Alecsandri. “Dorul româncei.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/vasile-alecsandri/poezie/dorul-romanceiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.