Maci în iulie
de Sylvia Plath(2002)
1 min lectură
Mediu
Maci micuți, voi, mici flăcări ale iadului,
Chiar nu faceți nici un rău ?
Pâlpâiți. Nu pot să vă ating.
Îmi întind mâinile printre flăcări. Nu mă arde nimic.
Și mă istovește să vă pândesc astfel
Pâlpâind mereu, ridați și limpezi, roșii ca pielița dinlăuntrul gurii.
O gură din care s-a scurs tocmai sângele.
Fuste micuțe însângerate !
Sunt fumegări pe care eu nu le pot atinge cu mâinile.
Unde vă sunt balsamele adormitoare, capsulele voastre grețoase ?
