Rabindranath Tagore›Poezii

Grădinarul * Poete, se-apropie seara; îți încărunțește părul Auzi în visările tale singuratice chemarea de dincolo? E seară – spunse poetul –

* Când îmi poruncești să cânt, îmi pare că mi se frânge inima de mândrie; privesc chipul tău și lacrimile mă podidesc. Tot ceea ce în viață este

Am sarutat aceasta lume cu ochii si cu miinile, in faldurile inimii nenumarate-invaluind-o. I-am potopit si zilele si noptile cu ginduri, pina

acolo, unde cugetul nu se-nspaimanta si unde fruntea se inalta in tarie ; acolo, unde liber esti de a cunoaste acolo, unde lumea n-a fost

* Vai, pentru ce mi-e clădită casa de la marginea drumului ce duce spre târgul cetății? Ei își leagă luntrile împovărate lângă copacii mei. Ei vin

* De ce-a hotărât să vină la poartă, pribeagul cel tânăr, tocmai în zori? De fiece dată când intru, de fiece dată când ies, îl întâlnesc Și

* În arborele lor pasărea cântă și face ca sufletul meu Să tresalte în dans de bucurie. Locuim amândoi în același sat și asta e singura noastră

* Spune-mi dacă totul este adevărat, iubitule, spune-mi dacă este advărat? Când sticlește fulgerul în ochi, nori întunecați răspund în inima

* Alerg ca un mosc în umbra pădurii înnebunit de propria lui mireasmă Noaptea e noaptea miezului de mai, briza e briza sudului. Îmi pierd drumul

* Mergeam în lungul drumului, fără să știu de ce, după ce Amiaza trecuse și crengile de bambus susurau Umbrele alungite se agățau cu brațele

Îți voi rosti numele, în singurătate, așezat în mijlocul umbrelor tăcutelor mele gînduri. Îl voi rosti fără cuvînt, îl voi rosti fără

El este cel mai dinlăuntru, cel ce-mi trezește mugurul ființei cu tainice, profunde-atingeri. El este cel ce-și pune vraja peste ochii mei și cu

Poete, se-apropie seara, îți încărunțește părul Auzi în visările tale singuratice chemarea de dincolo? E

El sabio se mantiene alejado de la rivalidad, de la codicia y de la confusión producida por los deseos. El sabio es feliz al vivir, es

He venido a ti para que me toques antes de comenzar el día. Descansa tus ojos en los míos. Deja que lleve a mi trabajo la seguridad de tu

No se ha puesto el sol todavía y aún no ha empezado la feria que han montado en la ribera. Pensé que había perdido todo mi tiempo y mis

Querría decirte las palabras más hondas que te tengo que decir; pero no me atrevo, no vayas tú a reírte. Por eso me río de mí mismo y desahogo

Iba yo por un camino, cuando una voz de mujer dijo detrás de mí: \"¿Me conoces?. Me volví y le contesté: \"No recuerdo tu

Vieni come sei, non indugiare a farti bella. Se la treccia s\'è sciolta dei capelli, se la scriminatura non è dritta, se i nastri del corsetto

It is time for me to go, mother; I am going. When in the paling darkness of the lonely dawn you stretch out your arms for your baby in the bed, I

Imagine, mother, that you are to stay at home and I am to travel into strange lands. Imagine that my boat is ready at the landing fully laden. Now

Who stole sleep from baby\'s eyes? I must know. Clasping her pitcher to her waist mother went to fetch water from the village near by. It was

On the seashore of endless worlds children meet. The infinite sky is motionless overhead and the restless water is boisterous. On the seashore of

¡Cálmate, corazón mío; que sea dulce el instante del adiós! Que no sea esto un morir, sino un completarse. Que el amor se deshaga en el recuerdo y se