XVII
de Pablo Neruda(2004)
1 min lectură
Mediu
Nu te iubesc drept trandafir de sare,
Topaz, garoafe, săgetări aprinse:
Ci cum iubești întunecate lucruri,
Taină, între inimă și umbră.
Ca pe o piatră ne-nflorită ce poartă
Lumina unor flori în ea, în taină,
Eu te iubesc, și dragostea ta-mi suie
Ca din pământ mireasmă tainic strânsă.
Fără să știu, eu te iubesc orbește,
Fără mândrie, fără gând și simplu
Astfel mi te-a-nchis în ea iubirea.
Astfel încât topiți într-o ființă,
Aproape încât mâna ta pe pieptu-mi
E-a mea și visul ochii tăi mi-adoarme.