scrisoare
de Mircea Ivănescu(2010)
1 min lectură
Mediu
coborând în gară, orice devine posibil
pe lespezile acestui peron -
dacă m-aș întinde acuma, în acest oribil
soare de munte, cu un ron-ron
de motan obosit,
nu ar fi acesta un punct de plecare
spre una devăr osebit
de cel al fetei cu bucle amare
și albăstrii, despre care tu, doamnă,
nu-mi spui nimic când o vezi?
soarele aici cade într-o toamnă
timpurie. munții, prin verzile lor zăpezi
de ace de pin, mă fixează.
remușcarea, strânsă la soare, toarce, visează.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mircea Ivănescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Mircea Ivănescu. “scrisoare.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/mircea-ivanescu/poezie/scrisoare-13923908Intrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.