Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXVI
de George Gordon Noel Byron(2019)
1 min lectură
Mediu
Ani lungi, dar vai, puțini s-au scurs de când
Eu și-al meu Harold hoinărim avan.
Am plâns și-am suferit din când în când,
Dar parcă stând pe loc, munciți de-alean.
Ci totuși, drumul nu ne-a fost în van,
Căci ne-am primit răsplata chiar aice;
Am renăscut sub cerul diafan;
Pe mări și pe uscat am fost ferice,
Cât oameni nu aflam, plăcerea să ne-o strice.
Traducere Aurel Covaci