Don Juan – Cântul al doisprezecelea – strofă II
de George Gordon Noel Byron(2018)
1 min lectură
Mediu
Prea tânăr ești la treizeci și cinci de-ani
Pentru moșnegi, prea vârstnic – pentru juni.
De ce trăiești? Cu cine să te-aduni?
Ți-ai potoli al inimii alean,
Dar vezi că-i prea târziu să te cununi.
Nu mai aștepți nimic, și-i de prisos,
Fără elan, metalul prețios.
Traducere de Virgil Teodorescu
