Versuri pe tabloul unui primitiv
de François Villon(2008)
1 min lectură
Mediu
Adam se deșteaptă; îl arde lin coasta,
Femeia din față senină-i zâmbește,
Uimit, el se-ntreabă, ca-n vis, ce e asta ?
Bălaie și goală, la ce folosește ?
Deodată privirea în miez își țintește,
Stă gol de răsunet o clipă; din castă
Ființa-i un licăr de jinduri țâșnește...
Iar Eva, pătrunsă de dulcea săgeată,
Vărsându-și pe spate a pletelor unde,
Își plimbă surâsul cu-o grație-nceată,
Pe sâni, peste coapse, pe trupu-i oriunde,
Să afle ce taină-i deschisă... și, iată,
Ferindu-și rușinea cu palme plăpânde,
Mai mult o arată decât și-o ascunde.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- François Villon
- Tip
- Poezie
- An
- 2008
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
François Villon. “Versuri pe tabloul unui primitiv.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/francois-villon/poezie/versuri-pe-tabloul-unui-primitivIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.