Acea privighetoare, ce-n noaptea liniștită
din volumul \"Petrarca-Sonete\"- traducere de Lascăr Sebastian(Editura Tineretului-1959)
de Francesco Petrarca(2005)
1 min lectură
Mediu
Acea privighetoare, ce-n noaptea liniștită
Își plînge puii, poate, sau de dragul de ei tovarăș,
Văzduhul și cîmpia le umple iar și iarăș
Cu melodia-i tristă și-atît de iscusită.
Și parcă noaptea-ntreagă cu mine-odată plînge:
De soarta mea amară mereu mi-aduce-aminte.
Și doar de mine însumi mă plîng. Căci slaba-mi minte
Crezu că Ea e zînă și Moartea n-o înfrînge.
Ah, ușor se-nșeală un om încrezător!
Puteam gîndi că, iată, limina ochilor
În țărnă se preface, deși dumnezeiască?
Azi știu: această soartă sălbatecă mă-nvață
Că nu-i pe lume- pradă jelaniei în viață-
Vreo desfătare dragă pe veci să dăruiască.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Francesco Petrarca
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Francesco Petrarca. “Acea privighetoare, ce-n noaptea liniștită.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/francesco-petrarca/poezie/acea-privighetoare-ce-n-noaptea-linistitaIntrebari frecvente
Comentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
BABABejliu Anne-Marie✓erata:lumina ochilor
0