Nocturnă
de Eusebiu Camilar(2010)
1 min lectură
Mediu
Liniște, liniște...
trec cerbii prin ariniște...
Ce zână le așterne oare
miraj de lună pe cărare?...
Auzi-i cum pășesc pe prund
spre râul cu argint în fund...
Frumoasa mea cu gene lungi
pășește lin, să nu-i alungi...
E-atâta feerie-n văi
și-atâta dor în ochii tăi:
Și mi te duci așa curând
norocule duios și blând...
...Poveste din ariniște,
azi zbucium vreau, nu liniște...