elegie
de Emil Brumaru(2002)
1 min lectură
Mediu
o, vechi si dragi bucatari de vara
simt iar in gura gust suav de-amiaza
si in tristetea care ma inconjoara
din nou copilaria mea viseaza:
ienibahar,piper prajit pe plita
pesti grasi ce-au adormit in sos cu lapte
curcani pastrati in zeama lor o noapte
spre o delicatete infinita
ciuperci cat canapeaua,in dantele,
icre cu bob balos ce ochiu-si casca
aluaturi tapisate crescand grele
intr-o dobitocire ingereasca,
de ou de melc,inlacrimate dulce,
mujdeiuri ireale,sunci gingase
cand sufletu-n mustar vrea sa se culce
si-n ceainice vadindu-si eminenta
prin fast de irizari si foarte fine
ceaiuri scazute panala esenta
trandafirie-a lucrului in sine!
