Cântec de fântână
de Emil Brumaru(2009)
1 min lectură
Mediu
De nimic nu-mi pare rău.
Numai că n-am luat fântâna
Ridicând-o-n cer cu mâna,
Ca pe-un crin pietros și greu.
Îngerii să-mi afle-n apa
Rece, limpede, verzuie,
Setea istovită-n groapa
Ciuturei ce cade, suie.
Și poate chiar Dumnezeu
Mi-ar gusta-n rai săptămâna.
De nimic nu-mi pare rău.
Numai că n-am smuls fântâna
Din pământul meu și-al tău,
Să plutească-n nori mereu...