Carlos Drummond de Andrade›Poezii

Joao o iubea pe Teresa care îl iubea pe Raimundo care o iubea pe Maria care îl iubea pe Joaquim care o iubea pe Lili care nu iubea pe

Multă vreme am crezut că absența înseamnă lipsă. Și plângeam, ignorant, această lipsă. Astăzi nu mă mai plâng. Nu există lipsă în

Era negresa Fulo ce ne chema în livada ei neagră. Erau trompete, psalmi, și care de foc, și aceste murmure ale Domnului către aleșii

Frumoasă această dimineață fără carențe mitice, și miere suptă fără blasfemie. Frumoasă această dimineață sau alta posibilă, această

Toți morții mei stăteau în picioare, în cerc, iar eu la mijloc. Nu avea chip nici unul. Îi puteai recunoaște doar după expresia lor

Aș vrea să scriu un sonet mai dur cum niciodată un poet n-a-ndrăznit. Aș vrea să pictez un sonet obscur, sec, ermetic, dificil de

Galopând pe cal călare galopând pe cal călare galopând pe cal călare galopând pe cal călare Galopând pe cal călare galopând pe cal

Dintele mușcă fructul înveninat fructul mușcă dintele înveninat veninul mușcă fructul și mușcă dintele dintele, mușcându-se, numaidecât

În mijlocul drumului era o piatră era o piatră în mijlocul drumului era o piatră în mijlocul drumului era o piatră. Niciodată nu voi uita

Nuditate, ultimul văl al sufletului ce încă astfel mai rămâne ascuns. Limbajul fertil al trupului nu o detectează nici n-o descifrează. Dar

Eu nu pot nimic împotriva lui Dumnezeu și nici el împotriva mea. E o bătălie zadarnică, o luptă în umbră între mine și numele lui. Dumnezeu

Cum să te trezești fără să suferi? Să o iei de la capăt, dar să eviți oribilul? Somnul mă transportase în acel regat lipsit de viață iar eu

Trei băieței și două fetițe, dintre care una încă la tâță. Bucătăreasa neagră, bona mulatră, papagalul, câinele, pisica, găinile grase în

Singura afacere e Dumnezeu singura problemă e Dumnezeu singura enigmă e Dumnezeu singurul posibil e Dumnezeu singurul imposibil e

Femeie pășind goală prin casă învăluie lumea cu-atâta pace. Nu e o goliciune căutată, provocatoare. E un fel de a umbla îmbrăcată în

În ambigua intimitate pe care ei ne-o îngăduie putem umbla goi pe dinaintea portretelor lor. Nici nu ne mustră nici nu surâd ca și

Acestui sport trebuie să-i găsim un nume portughez. De altfel, nici numele lui generic nu prea are aspect băștinaș. Lincon, latinist

Plantele suferă cum suferim și noi. De ce n-ar suferi dacă asta e cheia unității lumii? Floarea suferă, atinsă de mâna inconștientă. Se

Era la Rio. Treceam pe bulevard aproape de miezul nopții. Sfârcuri de sâni zvâcneau spre puzderia luminoasă a sfârcurilor de stele. Plutea în

Drls? Îmi croiesc iubirea din vidrotil coiturile noastre vor fi de modernfold până și lancea de interflex vipax ne separă în

Oh de câte-mi aduc eu aminte. Dar dacă nu mi-aș aminti? Și sufletul cu totul altul mi-ar fi, cu totul altul și chipul meu. Oh cât de multe

Când m-am născut, un înger strâmb din cei care trăiesc în umbră a zis: Du-te, Carlos, fii gauche în viață. Casele îi spionează pe

Vreau ca în toate zilele anului în toate zilele vieții din jumătate în jumătate de oră din cinci în cinci minute să-mi spui : Te iubesc.

Lui Cyro dos Anjos Imposibil să compui un poem în acest stadiu al evoluției umanității. Imposibil să scrii un poem – nici măcar un vers –