Solduri
de Alain Bosquet(2017)
1 min lectură
Mediu
După faliment,
soldez.
Mă lichidez.
Cap sau pajură;
sărman câștigător, îmi iei doar trupul!
Sută la sută rabat
pe suflet: cum
să-l scoți dintre vechituri?
Creierul meu bătrân e gratis, Domnule,
vi-l punem în această cutie?
Pielea mea e practică, într-o zi de iarnă,
Domnișoară.
Glasul meu vi-l ofer supliment:
n-are pereche
în palavre, în minciuni drăgălașe.
Veniți, Doamnă,
am un cadou pentru Dumneavoastră:
e un poem;
nu vă fie teamă, aerul lui jalnic
ascunde o taină profundă.
În fiece dimineață, stropiți-l;
după o lună, va avea înălțimea
unor mari catedrale.
Veniți, cetățeni.
Soldez, mă sacrific.
Traducere Maria Banuș
Vol. „Mâine fără mine” 1994
