"verticale" – 3596 rezultate
0.01 secundeMeilisearchTiberiu Iliescu
Tiberiu Iliescu (n. 26 decembrie 1906, Craiova, d. este un poet român, cunoscut îndeosebi ca redactorul-șef al revistei interbelice Meridian (1934-1946) de orientare modernistă eclectică. Craioveanul Tiberiu Iliescu este un scriitor mai putin cunoscut, retinut de istoria literara drept un participant la miscarea de avangarda. Aici se afla si punctul de discordie in privinta interpretarii operei lui Iliescu. Conform recentei monografii a Xeniei Karo, Aventuri verticale, Tiberiu Iliescu este un autor care a apreciat in primul rind valoarea estetica si culturala, indiferent de locul in care aceasta se manifesta. Astfel, la revista Meridian, pe care a editat-o cu intermitente intre 1934 si 1946, scriau, e drept, Geo Bogza, Sasa Pana, Gellu Naum, apareau Marcel Iancu sau Victor Brauner, dar Tiberiu Iliescu deschidea paginile si unor elogii lui Vasile Parvan, G. Ibraileanu, O. Densusianu, personalitati fara legatura cu grupurile de avangarda, aflate uneori chiar in conflict deschis cu...
1 poezii, 0 proze
CC.Victor
Sunt un om care inca mai crede in romantism,bunatate,generozitate,decenta,verticalitate si poezie .Ma numesc C Victor ,calatoresc tot anul pe mapamond si incerc sa procesez cu mintea mea tot ce mi se intampla.Am gasit acest site si incerc sa postez in pagina mea trairi aleatorii.Mentionez ca nu am valente de om al literelor dar respectul meu e nemarginit pentru cei consacrati....genii in ale scrisului.
2 poezii, 0 proze
AMana moise
studenta anul 3 la Facultatea de limbi si literaturi straine sectia italiana-neerlandeza,castigatoare a concursului de poezie Rosu vertical 2003.
8 poezii, 0 proze
Ene George
Am absolvit colegiul militar de la Breaza in 2003,am fost presedintele cenaclului literar Marin Sorescu 2 ani,am participat la concursuri de creatie din Ploiesti,Campina,Dambovita.Am luat marele premiu NIchita Stanescu-- Ploiesti,premiul 2 Rosu Vertical---Campina,premiul 1 -Varstele Omului--Campina,am paricipat la diferite activitati culturale.
4 poezii, 0 proze
IViulian vadean
...nu-mi plac lucrurile de vazut...ascult muzica de mirosit si ma inchin unghiurilor... imi place sa cred ca exista fosnetul ierbii in crestere... borcanul cu sare din peretele casei ocnasului... ideea de zbor vertical si caderea totdeauna-n picioare... picioarele mele pe picior de plecare... caini manjiti cu sangele sorei mele... tristetea de a nu ma vedea murind... neputinta omului de a nu se naste... tu... eu... noi...
19 poezii, 0 proze
Adraina Serban
Nascuta la Targu Mures, am apucat a inghiti praful din Bucuresti odata cu admiterea la Facultate. Nu l-am dorit sau visat, insa am ajuns a indragi acest oras pe verticala, in continua exuberanta morala si culturala, nereusind nici pana in ziua de azi sa-mi corectez greselile de scriere la tastatura. Cap de cret.
1 poezii, 0 proze
FAFlorin Andor
Născut la 14 Noiembrie 1967 în Oradea. Absolvent al Facultății de Management Financiar Contabil - Contabilitate și informatică de gestiune, USH București, 2008; master USH București, audit financiar-contabil, 2010; master Universitatea din Oradea, sisteme distribuite în internet, 2025. În poziție verticală angajat în cadrul Direcției de Sănătate Publică Bihor (Oradea). Hobby-uri: fotografierile în lemn moale și developarea printre degete. email: dream67er@yahoo.com florinandor67@gmail.com
505 poezii, 0 proze
ISIoana scrie
OM, oameni, s.m. 1. Ființă superioară, socială, care se caracterizează prin gândire, inteligență și limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta, mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat. ♢ Loc. adv. Din om în om = de la unul la altul. Ca de la om la om = în mod sincer, deschis, prietenește. ♢ Expr. (A fi) la mintea omului = (a fi) evident, clar. (Nu-i) nici picior de om sau nu-i (nici) picior de om = (nu-i) nimeni. Om ca (toți) oamenii = om obișnuit, care nu se deosebește prin nimic esențial de alții. Ca omul = cum se întâmplă sau s-ar putea întâmpla oricui. Ca oamenii = cu manifestări obișnuite oamenilor; cum trebuie, cum se cuvine. Om bun! = răspuns pe care îl dă o persoană care bate la ușă pentru a-l asigura pe stăpânul casei că vine cu intenții bune. ♦ Persoană integră, care întrunește calități morale deosebite, care se remarcă prin...
38 poezii, 0 proze
SShalom!
M-am născut odată,spre sfârșitul unui anotimp sau mai bine zis la ingânarea dintre două anotimpuri...vara si toamna....Poate a fost o zi ploioasă sau o zi calduroasă....nu mai stiu....si nici nu conteaza ....dar stiu că Dumnezeu în bunătatea LUI, atunci a scris în Cartea Vieții și numele meu.....am luat ființă într-o lume în continuuă degradare dar nu cu scopul pentru a mă degrada împreună cu ea ci cu scopul de rămîne vertical în Cuvântul Aceluia care mi-a dat viață!!!
1 poezii, 0 proze
IHIon Horea
Ion Horea s-a nascut la 10 mai 1929, in comuna Petea de Campie, judetul Mures; parintii, Ioan si Ana, tarani. A debutat in Almanahul literar din Cluj, nr. 1, decembrie 1949, cu Balada insamintarii griului de toamna. „Scrisa cu patima amanuntului si aproape cu superstitia de a nu lasa neinregistrata in sentiment nici o ipostaza vegetala sau nici un obiect vegetal, poezia lui Ion Horea izbuteste in finalitatea ei sa inalte un ansamblu echilibrat si armonios, de natura apolinica, iar nu dionisiaca, asa cum ar parea la prima vedere. Patima amanuntului, cum spuneam, se structureaza lent, prin acumulari succesive de obiecte, si ea contine intr-adevar ceva din gustul ritualurilor si din feeriile dionisiace, dar tonalitatea poemelor are acea verticalitate a scoartelor oltenesti menite prin forta culorii si stilizarea riguroasa a desenului sa impodobeasca deopotriva si zidul odaii de musafiri, dar si altarul unei biserici…” (Nichita Stanescu) „Pentru Ion Horea, satul este adevarata sa Roma....
12 poezii, 0 proze
Verticale
de Nicolae - Claudiu Marinescu
Un suflet Suflet credeam ca am vazut scris demult Undeva acolo, la tine-adanc in privire Fireste ca m-am inselat si n-am stiut s-ascult Lumina vazut-am unde era doar amagire Ei, si ce? Doar n-am de...
verticale
de Alexandru Corneliu ENEA
Dezordinea paralelelor noastre fizice. Suntem două verticale distanțate, ca două trunchiuri în aceeași pădure, doar că eu sunt însemnat de celestul pădurar. Am adunat prea multe cercuri. Măcar...
Tărmuri verticale
de Alina Emandi
Oamenii? tărmuri verticale in albia cărora iubirea isi locuieste atemporal curgerea.
Iubirile verticale
de pop romeo
Piramidal avant din lacrima dorului zvacneste la intersectia clipei cu patima atunci cand desfrunziti de sete asteptam magia cerului , linistea . Peste noi curg aripile serii in zbor albastru ,...
orizonturi verticale
de ioana negoescu
Uneori orizontul e un zid alb; îi pândesc imacularea cu teama de-a nu descoperi vreo pată în lumina lui oarbă; mă absoarbe cu gânduri cu tot, lucioasă, strălucitoare, încercând un sentiment nou de...
Poeți din „Zodia Helis” prin „Câmpiile verticale” ale Pictorului Valeriu Stoica
de Florentina-Loredana Dalian
Câmpii verticale? Artistul spune că da. Artiștilor le este permis să imagineze, întrucât lucrează cu simboluri. Încercând să dezleg metafora, mai trăgând de limbă autorul, mai trăgând cu urechea la...
Câmpiile verticale prin munți
de Florentina-Loredana Dalian
„Consiliul Județean Brașov și Muzeul Județean de Istorie Brașov în parteneriat cu Consiliul Județean Ialomița și Muzeul Județean Ialomița vă invită, vineri, 14 februarie 2014, ora 12:00, la Casa...
Paralele verticale și orizontale. Cea mai bună lume posibilă
de razvan rachieriu
Unii oameni își au destinul între două paralele verticale ei urcă în viață nivel după nivel având vocația preeminenței după un anumit nivel superioritatea pe care și-au construit-o singuri îi face să...
Prin timpurile spațiului
de Florin Andor
riduri verticale deasupra zgomotul fără memorie fără trecut eliberau încheietura într-un vas de aramă într-o anumită zi aș fi putut fi un simptom liber partener la o trezire din realitate sau pur și...
dâre dintr-o întrebare
de Bogdan Nicolae Groza
în verticale dureri lumina stingea repetate asfințituri gândul meu umbra-și proiecta pe-o dungă de hotar aproape de abisuri trântit pe pământ parcă atras de el topeam secundele aidoma vulgului timpul...