"urbea din spatele sferei" – 912 rezultate
0.03 secundeMeilisearchVirgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
Necula Florin Danut
Dacă aș vrea să-mi pun viața într-un jurnal, nu l-ar încăpea nici Cartea de nisip. Atunci cum să scriu o biografie? O, cititorule, nu împlinisem încă 18 ani cînd îl traduceam pe Baudelaire. Dar ce spun eu, nu împlinisem 12 ani precînd eram fascinat de poezia lui Nichita Stănescu. Asta nu mă împiedica, dimpotrivă, de a fi cel mai bun la matematici în clasele pe care le-am absolvit. Facultatea de Matematică, secția Informatică am și terminat-o, de altfel. Spun am terminat-o pentru că nu acolo au fost singurele cursuri superioare pe care le-am urmat. Am fost admis la Academia de Studii Economice, Facultatea de Comerț la care am renunțat după un an de zile. Am fost profesor de Informatică la un liceu din urbea natală. De 20 de ani lucrez în Finanțe la compartimentul IT, tot în urbea natală. Dar să revenim la preocupările mele literare. Am citit enorm, cred că cine mi-a lecturat scrierile și-a putut da seama de asta. Chiar și cine citește această confesiune (i-aș spune mai degrabă decît o...
186 poezii, 0 proze
Victor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...
21 poezii, 0 proze
Alexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...
5 poezii, 0 proze
Eutropius
Eutropius (sec. IV. d.Hr.) a fost un istoric roman. A scris în jurul anului 367 compendiul Breviarium ab urbe condita în 10 cărți, în care tratează istoria Romei de la începuturile ei până la împăratul Valens (364-378), valoros mai ales pentru studierea evenimentelor petrecute în Dacia în secolele II și III. Eutropius susține în mod neîntemeiat că, la data colonizării romane a Daciei, aceasta fusese secătuită de bărbați și că, odata cu trupele romane a fost retrasă din Dacia și populația romană (271). Poziția lui Eutropius este apropiată de tradițiile istoriografiei senatoriale, care preconiza o monarhie moderată. Numele de Eutropius este forma latinizată a numeului grecesc Ευτροπιος (Eutropios), care se trage din cuvântul grec ευτροπος (eutropos), care înseamnă "versatil"
1 poezii, 0 proze
Serban Moescu
Nascut in Baia Mare si rezident al urbei pana in ultimul an de liceu. Translatarea la Cluj va insemna concomitent accederea intr-o comunitate literara extrem de valoroasa, prin intermediul cenaclurilor literare la care aveam sa particip. Rodul inclinatiilor mele spre arta in genere, va fi, uneori, poezia, care adesea a fost apreciata sau dimpotriva. Ma bucur ca scriu, mai exact ca obisnuiam sa scriu, ca metoda de conservare a propriei identitati si de introspectie a ei. Atat.
126 poezii, 0 proze
Viorel Frunza
nascut prin 79 crescut in urbe modelat & automodelat modest nu cred ca sunt iubesc cultura (dar nu de ghebe) renasc in fiecare viitorul trecut iubesc femeia, o vad in hindic cult doresc in viata asta sa reusesc sa traduc existenta
16 poezii, 0 proze
urbea din spatele sferei
de Ștefan Petrea
urbea din spatele sferei e plină de oameni colorați în albastru culoare a seninului în urbe nici o minciună nu se întîmplă prin curbe neadevărul lovit în tîmplă zace mort lovit de o mașină rămasă...
În căutarea timpului
de ovidiu cristian dinica
Darie mezinul familiei era de două săptămâni în tabăra militară a șantierului, tatăl său era comandantul oștirii având grad de colonel. Zilele departe de a fi monotone aveau un farmec aparte ca și...
Fireasca heterografie a lui homo politicus & debordanta heterosexualitate a electoratului basarabean în „Oameni din Chișinău” de Dumitru Crudu
de Maria Pilchin
Scriitorul basarabean, Dumitru Crudu, în ultima sa carte „Oameni din Chișinău” (Tracus Arte, București, 2011) se pare să confirme cele spuse de James Joyce: „istoria e un coșmar din care vreau să mă...
Mustuiala
de Mariana Tanase
În urbea mea natală, leat 1920, în pragul toamnei, adică cam pe la 1 septembrie si până la fine de octombrie, îmi spuneau bunicii mei că intrau în grădinile de vară - terasele de azi - și nu erau...
Rabla și drogurile
de Sorin Stoica
Cea mai frumoasă și mai dorită femeie din oraș conducea o rablă. Mașina era un Fiat vechi de douăzeci și șapte de ani iar dama, secretară la fabrica de suveici și mosoare de la periferie, colț cu...
Plăcintele bunicii
de Amelia Mociulschi
Bum, bum bum și din nou: bum, bum bum. Prima bubuitură mai accentuată, următoarele două mai scurte, mai sincopate. Este ritmul unui vals vechi a cărui melodie o auzea doar ea, bunica. Bum, bum bum și...
Probă de inițiere
de Miriam Cihodariu
Cobor în Gara de Nord. E rece, răceală accentuată de exactitatea metalică a liniilor paralele. Noroc că, de cele mai multe ori, atmosfera e însuflețită de grupurile de studenți energici și cu un aer...
Monstrul galben
de Burlacu Ioan
În burgul meu violet, ca dintr-un afund de lac scoțian iese săptămânal dintre copaci sfâșiindu-i o arătare. Cu brațe de oțel și gura cu dinți rotitori ca la drujbe, aceasta seamănă cu un monstru...
despre arhangheli neglijenti
de Roxana Sonea
Vă amintiți click-ul perfect? Atît de natural încît nu necesită cuvinte pentru a fi explicat, nu necesită nici măcar reglări de pupilă. Există însă o midriază psihologică, o dilatare a pupilei...
poem
de Ștefan Petrea
noaptea orașul își trezește felinarele în eclipse de lună și stele, în patul nostru inimile duhnesc a emoții, urbea ne soarbe privirea pe geam prin unghere se încarnează umbra, mușcăm din ea cu dinți...
Mavroșin
de Emil Iliescu
Mavroșin Serghei Alexeevici Mavroșin nu era un personaj prea iubit în urbea P. Funcționar mărunt de bancă, locuia cu chirie într-o mansardă nu prea arătoasă de la marginea orășelului de provincie,...
Arborii nimănui de lângă noi orășenii II
de Burlacu Ioan
Ca simplu \"locuitor al cetății\" am văzut, știu ce înseamnă un arbore decorativ sau care să poată fi lucrat ca formă în timp și în scop estetic, de asemenea știu că nu orice arbore are calități...
Bogdan Geana incoerent in vorba si disperat in fapta
de Viorel Gaita
Ceea ce-l caracterizeaza pe Bogdan Geana omul este structura sa profund paradoxala, adevarat ghem de contradictii congenitale, totdeauna latente, preexistente in spiritul sau, gata sa izbucneasca...
