"tristețile lui Dumnezeu" – 13716 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
IVIlarie Voronca
Ilarie Voronca (n. Eduard Marcus, 31 decembrie 1903, Brăila - d.8 aprilie 1946, Paris) a fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor 75 HP și Integral și al mișcării integraliste. A mai semnat sub pseudonimele Alex Cernat și Roneiro Valcia. Începuturile literare ale lui Ilarie Voronca sunt legate de activitatea cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu, și de revista acestuia Sburătorul literar, unde și debutează în 1922 cu versuri simboliste influențate de George Bacovia și de lirismul melodios și maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceiași factură în revistele Flacăra, Năzuința și Contimporanul, care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat Restriști. Este o poezie de atmosferă, care transcrie tristețile și deznădejdea omului condamnat la existența cenușie a orașelor de provincie. Aproape nimic din tonalitatea și sistemul imagistic al acestor poezii, în afara tentației asociațiilor insolite, nu anunță viitoarea...
110 poezii, 0 proze
BMBeleaua MIhaela
M-am nascut in Bucuresti,m-am plimbat prin toata tara din cauza meseriei tatalui meu,familist convins.Imi place foarte mult sa scriu si cred ca ma defineste foarte bine cuvantul. Locuiesc in Brasov unde l-am intalnit pe sotul meu,am infiintat o trupa de muzica folk"Om Bun".Pe versurile mele,ale lui sau ale poetilor romani,melodiile noastre sunt originale si nu le poti uita usor. " Spune-mi cum poti fi asa, cu cata fericire traiesti, cum iti salvezi prietenii din absurde povesti... spune-mi cum faci asta te vad vesel si ma mir in jurul tau se sparg tristeti care e cerul tau senin?"(Codrut Beleaua)
2 poezii, 0 proze
ISIoan Stoenica
I am my soul, and I have my brain to help me with that. Doar o parte din mine. Ma intereseaza sufletul uman cu toate sentimentele lui (din care sunt atatea de invatat), scrisul si fotografia, care imi permit sa exprim dragoste si bucurie si frumusete si tristete, si bicicleta mea iubita, care ma face sa zbor liber pe drumuri de caramida galbena ce duc catre cer... Mai erau teatrul si tangoul si parca si muzica, dar cred ca pana la urma e vorba de orice ma poate ajuta sa simt si sa exprim sufletul, orice ma poate ajuta sa invat si sa fac sa creasca mintea...
30 poezii, 0 proze
JLJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
CGcrisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
Ioana Cristina Popescu
Scrisul este un hobby ce m-a urmarit de cand sunt mica. Prima si de altfel singura mea poveste - nepublicata vreodata, am scris-o cand aveam 9 ani si avea caini drept personaje. Poet preferat - Bacovia. Consider ca este unul dintre putinii poeti care exploreaza culmile tristetii atat de apasatoare. Atata de explicita este senzatia de dezolare in poeziile bacoviene, incat practic ai putea-o palpa. Admirabil... Unul dintre scriitorii preferati este Edgar Allen Poe, ce in povestirile lui reuseste sa mentina tensiunea si suspansul pana aproape de final. Il consider un autor greu previzibil si din acest motiv il respect foarte mult. Alte hobby-uri - muzica, lectura
3 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
albu adrian
sunt cine sunt
11 poezii, 0 proze
B. A. S.
3 poezii, 0 proze
IGILIE GRIGORE
-nascut CIORANI -profesor istorie -autor:-tristete fara leac -la poalele golgotei -adameva -un lup scarbit -cand Dumnezeu a fost Copil -contemporani cu apocalipsa -si gradinile iadului sunt verzi -om in Rai Rai an om iar ân om , în Gradina Maicii Domnuluiu -Pana mea - singur pe contrasens -cand tu vei fi o baba si eu un sfinx- nepublicabila, - pământul de pe suflet - nu trebuia decât o pasăre să fie, - Amartrocinții, - colț de rai și colț de iad - Răgălie
136 poezii, 0 proze
tristețile lui Dumnezeu
de FLOARE PETROV
cuget la tristețile lui Dumnezeu lumea aceasta e plină de arme crâncene războaie se pornesc mereu luminile din ceruri să le sfarme. spitalele sunt pline de bolnavi boli grave decimează omenirea atacă...
Poem cu gust de lemn putrezit
de Teodor Dume
dacă aș fi știut că toate zilele sunt la fel m-aș fi înghesuit în mine și aș fi așteptat soarta pe laviță afară în fața fântânii aș fi dat binețe la toți trecătorii doar în ziua asta și poate mai...
De-aș fi fost pasăre să zbor...
de Valeria Lioara Roman
Dimineață de iunie. Pășesc sfioasă pe poarta mănăstirii, unde toată liniștea lumii se învârtește în jurul meu. Toate bucuriile și tristețile mele au aici o singură rădăcină, numită Dumnezeu. E ceva...
Sakura Matsuri-hanami
de Floarea Cărbune
Este sărbătoarea florii de cireș japonez, prilej de relaxare și distracție pe iarbă, pe sub cireși. Cireșii își etalează splendorile ca la paradă, de la albul pur- virginal, până la rozul diafan; de...
Timp
de Ioan Cutova
Timpul care se coace în pletele mele jucăuș ca un copil blond, are sângele cald ca un miel și\'n ochi un aer de vagabond. Când e trist, lacrimi paralele îi curg din ochi ca niște monete grele. Inima...
convertit
de Daniela Luminita Teleoaca
aici, în acest deșert, unde singurul reper este semnul Duhului încrustat în respirația ascetică a cactusului bolnav, inima crește în nisipul arid ca-ntr-un uter cortul tău e atât de mare cât să-l...
mult prea acum
de Daniela Luminita Teleoaca
e omul ăsta de sâmbătă după-amiază – o zi care habar nu are să înceapă cu începutul – el și sentimentul de a aștepta la nesfârșit sărbătoarea de mult rătăcită pe lângă cum s-a prăvălit pasărea în...
fratele meu...
de andrei lazăr
pășesc ades prin tainele lumii cu gândul la iubire, privesc stelele pentru a-mi înțelege destinul și caut cuvinte pentru a-mi exprima tristețile, tristeți veșnic cumulate în inima-mi de sortire... am...
Datoriile in casatorie
de Sfântul Ioan Gură de Aur
Datoriile cele mai particulare ale sotului. Prima sa datorie este de a mentine in mod demn superioritatea pe care i-o atribuie Dumnezeu, puterile care i le confera, stapanirea care i-o acorda in casa...
solitudine
de Daniela Luminita Teleoaca
azi sunt zăvorâtă în mine însămi cu greu mai fac schimb cu exteriorul mai închei vreun contract vreo socoteală vreun pact toate decurg în voia lor în afara mea azi am regulile mele aici cărora mă...