"tot mai strâns" – 20499 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
JGJose Ortega y Gasset
José Ortega y Gasset (9 mai 1883 - 18 octombrie 1955) a fost filosof spaniol. S-a născut la 9 mai 1883 la Madrid, într-o familie cu tradiții liberale (tatăl său era directorul unui cotidian democrat, El Imparcial). Urmează colegiul iezuit de la Miraflores del Palo (Malaga), apoi dreptul și filosofia la Universitatea din Deusto (Bilbao), organizată tot de iezuiți, încheindu-și studiile în 1902, la Universitatea Centrală din Madrid. Prietenie strânsă, dar accidentată, cu Miguel de Unamuno (din 1903). Doctorat în filosofie: "Spaimele anului 1000", in 1904. Între 1905 și 1908, stagii de studiu la câteva universități din Germania: Leipzig (unde predă și Georg Simmel), Berlin și, în fine, Marburg am Lahn (va reveni aici și în 1911), unde profesau Hermann Cohen și Paul Natorp; coleg și prieten cu Nicolai Hartmann, Paul Scheffer și Heinz Helmsoeth. Profesor la Escuela Superior del Magisterio intre (1908-1910), colaborează la El Faro și El Imparcial. Căsătorit cu Rosa Spottorno, vor avea trei...
1 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
RSRoxana-Adina Stroilescu
M-am nascut intr-o zi de toamna dar era multa zapada, intr-o joi cu mult soare. Am copilarit frumos. Si tot asa. Scriu asa, asa... Ce-am strans pana acum, mai mult sau mai putin din joaca: Premiul al II-lea la editia a VIII-a a concursului de poezie "Nichita Stanescu", in Ploiesti Diploma pentru creatie literara la concursul DIALOGURI CULTURALE "Nichita Stanescu", tot in Ploiesti Am participat la Concursul National de Creatie Literara "V. Voiculescu", editia a XIV-a Buzau => Premiul I la sectiunea poezie
111 poezii, 0 proze
IPIon Pribeagu
Poetul humorist Ion Pribeagu s-a născut la 27 octombrie 1887 în târgușorul Sulita, cu numele Isac Lazarovici. Din tinerete, fascinat de meșteșugul poeziei, posedând talent din belșug, înzestrat cu o extraordinară putere de muncă, reușea întotdeauna să înveselească pe cei care îl ascultau. A scris foarte mult în viața lui: piese, reviste, cronici, proză, dar îndeosebi versuri. Ca poet și umorist a fost deseori tentat să scrie mai liber, mai fără perdea, așa cum au făcut la vremea lor Eminescu, Alecsandri și alții. A scris și el "pentru sertar", dar aceste realizări le ținea numai pentru el, strânse într-un dosar și ferite de priviri indiscrete. Rareori, citea câte ceva conspirativ și poznaș vreunui prieten bun. În decursul a peste 60 de ani de activitate fecundă, a publicat aproape tot ce a realizat în afară de aceste creații, intitulate chiar de el "IMPERTINENȚE". În ultima parte a vieții sale, a intenționat să le publice, dar i-a lipsit curajul. Conștiinciozitatea și etica lui...
24 poezii, 0 proze
IDioan daria
In Bistrita, unde m-am nascut, am terminat liceul, apoi in Cluj facultatea de Litere si Fotografia, dar cum tot teatrul imi placea mai mult, mi-am prilejuit o sedere de doi ani in Paris, in scopul cercetarii artelor spectacolului, la Institutul de studii teatrale al Sorbonei. Din 2008 traiesc din nou in Cluj, alaturi de noii mei vecini stranii, cu care impart o gradina.
7 poezii, 0 proze
ACAnton Cristiana
M-am născut în Săveni (județul Botoșani), într-o noapte târzie de vară, pe 29 iunie, într-unul din anii copiilor indigo (1988). Locul în care mi-am petrecut primii doi ani de viață nu mai au nici o importanță - ne-am mutat la Sighetu-Marmației în 1990 (anul în care s-a născut Ale) și acum studiez limbile străine la Colegiul Național "Dragoș Vodă", în același oraș... ...Pe măsură ce răceala și neconcludența timpului au crescut, m-am văzut printre oameni, fără să știu că pornesc din cuvinte și sfârșesc tot acolo. Suflul divin a permis unei profane însetate de cunoaștere să trăiască în lume (sau în afara ei) într-o dimineață crudă de vară, când soarele încă dormea... Trăiesc lângă mare, cu ea în suflet..Doar în ea se mai revarsă toate cărările marilor întâlniri, la fel și iubirea mea stranie pentru o carte : Casa somnului.
19 poezii, 0 proze
TQTana Qvil
Tana Qvil alias Maria Ana Oardă (n. 27 decembrie 1894, București, d. ?) este o poetă româncă, soția lui Ion Vinea. Inedita poreclă vine de la numele soției regelui roman Tarquiniu Bătrânul, Tanaquil (nume găsit la întâmplare de poetă într-un Larousse). Tatăl poetei a fost medic de profesie, în timp ce mama a fost profesoară secundară. A studiat la facultatea de litere din București. Pentru câțiva ani ea va preda română și istorie, înainte ca să se reprofileze, tot temporar, pe traduceri. Colaborează prima dată în 1997 la Deșteptarea politică și socială, zis și Chemarea, publicație de stânga condusă de Ion Vinea. A publicat doar în Clopotul lui H. Gad și mai ales în Contimporanul. Își strânge versurile în volum abia în 1968, după modelul soțului ei. Opere * Nocturne, Editura pentru Literatură, București, 1968 (cu prefață de Sașa Pană și copertă de Smaranda Banu)
5 poezii, 0 proze
BCBartolo Cattafi
S-a născut la Barcellona (Messina) la 6 iulie 1922. A urmat studii de drept fără a-și exercita vreodată profesia, dar menținându-se tot la fel de distant față de orice ambianță literară. A călătorit în Europa și Africa, rămânând însă totdeauna fidel peisajului messinian. Debutează editorial cu placheta Nel centro della mano (1951), după care au urmat: Partenza da Greenwich (1954); Le mosche del meriggio (1959); Qualcosa di preciso (1961); L\'osso, l\'anima (1964); L\'aria secca del fuoco (1972); La discesa al trono (1975); Marzo e le sue Idi (1977); L\'allodola ottobrina (1979). A murit la Milano la 13 martie 1979. Acest poet ce „se preface pentru a supravieții printre morții trufași/mai mult mort decât viu”, a învățat bine lecția poeziei metafizice montaliene și a depășit-o; în fragmentarea impresiilor desprinse din pânza realului el țese cu o lentă plictiseală tragică câteva pete, câteva „dâre” ale propriei existențe ce se colorează brusc în roșu și dau strania senzație că extincția...
0 poezii, 0 proze
Rosu Alina
sunt nascuta intr-o f frumoasa seara de mai intr-o peroada cand timpul avea f mare rabdare cu oamenii si cand parintii mei isi doreau cu disperare o fetita .o data cu nasterea mea trandafirii albastri si-au scuturat petalele moi peste trista patura a amintirilor.cu trecerea timpului in locul trandafirilor albastri au rasarit niste trandafiri rosii dupa care au rasarit tot mai multi trandafiri albi care au rezistat pana azi.
1 poezii, 0 proze
MVmercas ramona vasilica
ceea ce scriu ma reprezzinta...de multe ori te simti atat de inclestat in rautatea aceasta imensa ce se cladeste cu fiecare zi tot mai mult in jurul tau,te simti cupris de deznadejde, durere iar aceste sentimente te indeparteaza de fericire,de iubire si te indreapta spre lumea singuratatii. Astfel si eu am prins aripi spre un taram unde rautatea aceasta lumeasca nu ma poate atinge. Aici in lumea POVESTILOR miam gasit linistea si pacea ce sper ca nu va fi invadata de intuneric.
18 poezii, 0 proze
tot mai strâns
de elis ioan
locuim într-un lift pereții lui ne intră în carne aerul e oglinda în care ne reflectăm unul pe celalalt cablurile ne leagă mâinile ne privim suspendați între etaje un echilibru fără drumuri între sus...
surrender
de florian stoian -silișteanu
tot mai strâns ține umbra pasul meu tot mai dincolo se-arată frigului doar înălțarea poate tu când plec poate e de vină marea când sub valul caselor stă nisipul oaselor vine și bate în uși gândul...
Limite
de Raluca Oprita
Fugim într-un spațiu tot mai strâns scormonim printre durerea scursă ca un străin în clipele lăuntrice și timpul din afara noastră înăuntru se pot citi adânc rădăcinile tăcerii înfipte între răni cu...
pe nesimțite
de Liviu-Ioan Muresan
se zbătea să iasă din strâmtoare el îi ținea brațul strâns tot mai strâns îți ies ochii îi zicea strângând o să ți-i calc în picioare apoi a lăsat-o să cadă pe covor era ornament nemișcată acolo s-a...
Reverie (1)
de Despina Alexandru Ioan
Am ceva mai bine de nouă săptămâni la dispoziție, așa că trebuie să-mi găsesc o modalitate să-mi petrec timpul, să mă desprind din prezentul acesta îngrozitor pe care-l tot simt. Să mă îndepărtez de...
cât să taci
de marin badea
nici aer nu mai e, nici loc, ci numai starea aceasta alienată, doar moartea și restul pereților înfășurându-te alb și tot mai strâns, cât să taci numai plopi impari și stingheri și această senzație...
până la sfârșit
de adriana barceanu
și nimeni nu mai înțelege nimic totul devine ascuns așa cum erau cărțile din pod în casa popii casa nu mai e numai o urmă de zid probabil a ars într-o zi de vară părăsisem de ani buni grădina și...
Imponderabilă
de Grecu Gim
Te țin de mână Cum ține-un orb ciomagul, mai strâns. Mă duci ușor În lumea ta de dor Și sfântă taină A vieții. Îți țin sufletu-n palmă, Din aripi lin el bate, fragil și delicat. Îl las să zboare și...
pentru mine
de florian stoian -silișteanu
Numai ora care bate ceasului junghiul în spate poate răsturna din clipă ori a rupe din aripă numai depărtărilor aș ascunde mărilor tot ce am ce ți-a rămas zilei mele sau a ei a ta a lui rupt e osul...
noaptea dintre oraș și mine
de Daniela Bîrzu
da, noaptea care se întinde între inima noastră și inima neagră a orașului devine un nod tot mai strâns, un nod pe care nimeni, niciodată, nu-l va putea desface. doar aerul, singur, sorbind șoaptele...