"sentința finală" – 5518 rezultate
0.03 secundeMeilisearchVirgil Bulat
Poet, eseist și traducător român. Născut la 24 februarie 1940 în Răduleni, Basarabia, într-o familie de învățători, rămîne orfan cînd tatăl său este dat dispărut la Cotul Donului; urmează refugierea la Balș, în Oltenia; în 1953 este admis la Institutul Politehnic din Timișoara; în 30 octombrie 1956 participă la adunarea generală a studenților; plecînd de la ședință mai devreme, nu-i dus la Becicherec, ci rămîne o săptămînă arestat împreună cu colegii săi; după 21 ianuarie 1958 este adus pentru anchetă la securitatea din Deva, întrucît Vlăduț Mihai, socotit șeful lotului, fusese arestat la Petroșani; Tribunalul Militar Sibiu îl condamnă în iulie 1958 la 12 ani muncă silnică pentru ‘crimă de uneltire contra ordinii sociale’, iar Tribunalul Militar din Cluj mărește sentința la 18 ani muncă silnică; abia în 1960, Tribunalul Suprem micșorează detenția la 7 ani temniță grea. Din Deva, prin Jilava, ajunge la Gherla, Galați, Stoenești, în Balta Mare a Brăilei, de unde, bolnav, se reîntoarce...
1 poezii, 0 proze
sentient
110 poezii, 0 proze
Bogdan
Nascut intr-o zi senina la 00 A.M. cu luna plina, lupii urlau numai eu ii auzeam
12 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
emilian valeriu pal
Tiuk, Oglinda literara, Tomis, Verso, Liternet, Feedback, România literară, Antologia Gesturi firești 2007 - proza Antologia Virtualia - 2007, 2008 Premiul național pentru debut Traian T. Coșovei 2014 Volume publicate: *debut: Fortral, editura Tracus Arte, 2015, nominalizat la premiul național Mihai Eminescu Opus Primum 2016 și premiul pentru debut al USR 2016; *Dumnezeu ne iubește în Braille, publicat de asociația Cetatea Nouă Roman, 2016, ediție bibliofilă; *Tot ce atingeam se prefăcea în oameni, editura Tracus Arte 2017; *Kurva rumunski go home, editura Tracus Arte 2021. *Abstinență senină, editura Tracus Arte, 2023. Referințe critice: Cosmin Ciotloș, Alex Ștefănescu, Răzvan Voncu, Adrian alui Gheorghe, Claudiu Komartin, Savu Popa. www.emilianpal.blogspot.com Cartea mea in plus o pâine in minus Nebun după South Park & Bernard & Shaun the sheep. Rog a se folosi datele de contact cu discernământ și doar dacă vine sfârșitul lumii.
856 poezii, 0 proze
Valerio Magrelli
S-a născut la Roma la 10 ianuarie 1957. A frecventat foarte tânăr la Sorbona cursuri de literatură și cinematografie, apoi din 1977 a început studii de filozofie la Universitatea din Roma. Colaborează la Periodo Ipotetico, Nuovi Argomenti, Prato Pagano, Lengua, Barbablu, Il cavalo di Troia, Inventario, Alfabeta. Este prezent în antologiile La parola înnamorata, Poesia degli anni settanta, L’io che bruccia, Viva la poesia. În 1979 debutează editorial într-un volum colectiv „Quaderni della Fenice”. nr.43, Guanda, cu ciclul „Hylas e Philonous”. Prima carte „Ora serrata retinae”, 1980, obține premiul Mondello pentru debut. Italiană Valerio Magrelli, nato a Roma nel 1957, ha pubblicato quattro raccolte di versi. Le prime tre, Ora serrata retinae (Feltrinelli 1980, premio Mondello opera prima), Nature e venature (Mondadori 1987, premio Viareggio) e Esercizi di tiptologia (Mondadori 1992, premio Montale), sono state riunite nel volume Poesie e altre poesie (Einaudi 1996, premio Salisburgo)....
2 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
Antonio Porta
Antonio Porta (pseudonimul lui Leo Paolazzi) s-a născut la 9 noiembrie 1935 la Milano unde trăiește și în prezent. A făcut Facultatea de Litere susținând o lucrare despre D\'Annunzio și noile „poetici”. Face parte din grupul I Novissimi și din „gruppo \'63”. A fost redactor la revistele „il verri” și „Malebolge” și se numără printre fondatorii revistei „Quindici”. A fost redactor la unele edituri, iar în prezent este în comitetul de conducere al revistelor „alfabeta”, „Il cavallo di Troia”, „La gola” etc. Colaborează cu critică literară la cotidianul milanez „Corriere della sera”. A participat la manifestări de poezie vizuală în Italia și la Londra (1967) și a publicat două romane (Partita, 1967; Il re del magazzino, 1978) și o culegere de povestiri (Se fosse tutto un tradimento, Guanda, 1981). De asemeni, a scris teatru (La presa di potere di Ivan lo sciocco, Einaudi, 1974) și a scos antologia Poesia degli anni settanta (Feltrinelli, 1979), Foarte bogată este activitatea sa poetică:...
0 poezii, 0 proze
sentința finală
de Vali Nițu
îmi e rău de mare iar plouă și picătura chinezească mărșăluiește tenace pe borul pălăriei nesuferit de neagră falsă culoare plimbă conștiința ca pe o definiție prin formula apei de ploaie de pe...
Mediatizarea unei crime
de elena gheorghiu
Într-o enormă colivie cu evenimente venite cu trâmbițe ce au un ecou prelung, se așteaptă o sentință finală din creierul unor persoane cu funcții păcătoase. O plasă de sârmă este pretutindeni și...
Divanul gheiselor
de Lorena Stoica
Sunt trei principii: galben, arămiu, negru. Prin urmare, trei contururi, fairy-like standard. Adică blonda, roșcata și bruneta, întruchipări ale aceluiași tipar – mijlocelul subțirel, plete bogate pe...
Evocarea finala
de Cazangiu Liviu
A înțelege dorul meu neexistent, A înțelege vorba,traiul meu eminent, Sortit să fiu de teamă,dar pașnic îți șoptesc, Spre a mea pierzanie,viața mi-o citesc. Special a mea sentință,ucideri în amurg,...
Senzatia de sentinta
de Adria Martin
De ce am senzatia asta de implacabil? De ce trecand de ultima rascruce Am avut senzatia de definitiv? Nu, sigur ca nu pot da timpul inapoi, Vreau doar inapoi ce-am avut.. Atat. Dar cui sa-i cer? A...
Sub cerul spart
de ovidiu cristian dinica
Tunetele răsunau asurzitor, ca niște pături imense scuturate de mâini nevăzute deasupra orașului. Cerul amenința cu ploaie și grindină, iar orizontul întunecat părea să apese peste grijile oamenilor...
Ridică-i, Doamne, pe Romani
de Elisabeta Branoiu
Ridică-i, Doamne, pe Romani, din valurile învolburate a acestei lumi, din această pretinsă știință. Că toate le vin acum pe dos și nu văd că se învârt într-un cerc vicios. Ridică-i, Doamne, pe...
Relieful iubirii
de Adria Martin
Eram orbiti de cele cateva asemanari. Prea orbiti sa mai vedem Infinitatea deosebirilor! Totusi, asta nu insemna deloc Ca am fi deosebiti, Ci ca ceva ne apropie Atat de mult incat sa Ne iubim...
DEX E
de stanescu elena-catalina
editorial,-a, editoriali,-e,adj.,s.n. - 1.adj.care apartine editurii sau editarii, privitor la edituri sau la editare.\".s.n, adj.(articol de ziar, de revista etc.de obicei nesemnat) care exprima...
Anisa și actorul
de Paul Pietraru
„Vai, câtă luptă are sufletul când se desparte de trup! Vai, cât lăcrimează atunci, și nu este cine să-l miluiască pe dânsul! Către îngeri ridicându-și ochii, în zadar se roagă; către oameni mâinile...
Zgârie brânză în vremea lui zgârie nori
de nica mădălina
Când a fost odată, prima lui dată, Avarul lui Molière presupunea o formă deja modernă de a da pe față o tară de când lumea și pământul. De pe cel francez, mi-l amintesc pe Louis de Funes, într-o...
Poporul meu, aflat-ai tu pe Dumnezeu ?...
de Elisabeta Branoiu
Prin furtună și valuri înfricoșătoare înspăimânta-tu-sau și Apostolii Tăi, când cu barca alunecau pe mare îngroziți, că moartea i-a cuprins pe ei. Dar și mai îngroziți s-au arătat atunci când Te-au...
