Poezie
Evocarea finala
1 min lectură·
Mediu
A înțelege dorul meu neexistent,
A înțelege vorba,traiul meu eminent,
Sortit să fiu de teamă,dar pașnic îți șoptesc,
Spre a mea pierzanie,viața mi-o citesc.
Special a mea sentință,ucideri în amurg,
Sadism a mea voință,falnic mă distrug,
Și spre cugetul serii,morți în urma mea,
Simpatie în întuneric,să veghez în urma ta.
O falnică melancolie,o nostalgică soartă,
Răpus cu a mea trufie,o beție însângerată,
Spre al meu dor de veghe,nostalgic te ador,
Să transpun în veselie,macabrul meu omor.
001.338
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cazangiu Liviu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 76
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Cazangiu Liviu. “Evocarea finala.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cazangiu-liviu/poezie/1793497/evocarea-finalaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.