"se oglindeau ochii" – 21363 rezultate
0.02 secundeMeilisearchApati Vasile-Cornel
"E liniste iarasi, eterna speranta, Cand cuvantul cade in genunchi si atinge durerea ce inunda ochii limpeziti de lacrimi." Prin promisiuni ma vad pe mine in aceeasi oglinda cuprinsa de spaima de nevazutul chip de ceara ce cuprinde miezul unei calmitati monotone. Se aseamana momentul desfatat de rodul sangeriu al unui trup de zmeura cu atingerea ta blanda ce era sa ma culeaga din obscurul inamic al meu numit captivitate. Prins intre doua lumi, cei ce au aripi si cei ce stiu sa zboare pentru ca aripile-mi cad precum fluturelui toamna, somnambul de vise tomnatice intrat in deriva intr-un peisaj venit odata cu vremurile grele cand coltii demonilor hazardati vor sa strapunga vlaga oricarui zburator. Plecati va spun!Eu inca stiu sa zbor si munca de creatie o fac dupa propriul gust dupa o cerinta divina care ma cheama prin vibratiile celorlalti frati.Simt detaliul oricarui cuvant sau replica unei fraze privita prin ochi buni clari, povesti triste ce vor lasa riduri vor imbatrani privirea...
4 poezii, 0 proze
Alexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
emilian valeriu pal
Tiuk, Oglinda literara, Tomis, Verso, Liternet, Feedback, România literară, Antologia Gesturi firești 2007 - proza Antologia Virtualia - 2007, 2008 Premiul național pentru debut Traian T. Coșovei 2014 Volume publicate: *debut: Fortral, editura Tracus Arte, 2015, nominalizat la premiul național Mihai Eminescu Opus Primum 2016 și premiul pentru debut al USR 2016; *Dumnezeu ne iubește în Braille, publicat de asociația Cetatea Nouă Roman, 2016, ediție bibliofilă; *Tot ce atingeam se prefăcea în oameni, editura Tracus Arte 2017; *Kurva rumunski go home, editura Tracus Arte 2021. *Abstinență senină, editura Tracus Arte, 2023. Referințe critice: Cosmin Ciotloș, Alex Ștefănescu, Răzvan Voncu, Adrian alui Gheorghe, Claudiu Komartin, Savu Popa. www.emilianpal.blogspot.com Cartea mea in plus o pâine in minus Nebun după South Park & Bernard & Shaun the sheep. Rog a se folosi datele de contact cu discernământ și doar dacă vine sfârșitul lumii.
858 poezii, 0 proze
Ligia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
G Gabriel Petru Băețan
G Gabriel Petru Băețan Poet și aforist român contemporan Născut pe 22 oct 1986 la Arad Își petrece o bună parte a copilăriei în localitățile Socodor și Grăniceri din județul Arad (localitățile de baștină ale părinților săi), locuri față de care nu se sfiește să își afirme în dese rânduri afinitatea. Urmează cursurile Colegiului Economic Arad și ale Universității Aurel Vlaicu din Arad (specializarea Jurnalism) Debut literar:Oglinda literară în 2011 Cărți publicate: "Iluzii în ambalaje de carne" iunie 2011 , editura Fides , volum de poezie "Rugăciunea nefericiților" septembrie 2013, Editura Eminescu, volum de poezie "Despre iubire și alte sporturi extreme", pentru 24, în curs de lansare pentru 2015, volum de poezie, editura Mirador "Gheizer" în pregătire, volum de poezie "Răsad de lumină lăuntrică" în pregătire, culegere de aforisme Apariții constante în publicații și reviste de specialitate atât din țară cât și din diaspora: Oglinda literară, Conexiuni din New York, Curentul...
40 poezii, 0 proze
Bujor Gabriel
"Căci cunoaștem în parte și prorocim în parte; dar cînd va veni ce este desăvîrșit, acest în parte se va sfîrși. Cînd eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, gîndeam ca un copil; cînd am devenit matur, am terminat cu ce era copilăresc. Acum vedem ca într-o oglindă în chip întunecos, dar atunci vom vedea față în față; acum cunosc în parte, atunci voi cunoaște deplin, cum am fost cunoscut și eu pe deplin." (Pavel, Corinteni, 1, 9-l2)
17 poezii, 0 proze
alexandru matei
Lacrimi, in fond... A trecut atata timp de cand cu ura Si pistolul in mana ai strigat :"va urasc pe toti in mod egal!" Si-ai tras... regreti? A trecut atat timp de cand tot rogi un zeu sa-ti fie tata Dar tatal te inseala... te ucide... te sugruma. A trecut atata timp de cand sangerezi cuvinte fara sens De cand in oglinda nu ti se mai arata chipul De cand inima ei e stearpa.... Si te doare si tipi... inspaimantat... Dar, ce ciudat, te-ai injunghiat! Incruntare... curmare? cine stie VIATA, lacrimi, in fond..
25 poezii, 0 proze
Emil Dorian
Emil Dorian (1891-1956) s-a visat un inspirat poet și romancier. Dreptul la glorie și l-a cîștigat însă postum, printr-un extraordinar jurnal. Prima parte a acestuia, ce acoperă perioada 1937-1944, a văzut lumina tiparului la Editura Hasefer, în 1996. Lectura însemnărilor dezvăluie un scriitor de o sensibilitate particulară, o minte deosebit de lucidă și, mai ales, un spirit dornic să priceapă chiar și ceea ce nu poate fi înțeles: oroarea omenească. Căci oare ce sînt paginile sale dacă nu o oglindă a dezastrului politic, moral și social trăit de evreii din România în anii extremismului de dreapta? Document al supraviețuirii, un asemenea travaliu diaristic este și un exercițiu al vitalității memoriei. Și asta pentru că tot ce se pierde prin uitare își interzice dreptul la ființă: o moarte despre care nu se consemnează nimic încetează să mai fie extincția unui om, devenind o simplă dispariție biologică; o comunitate fără răbojul triumfurilor și suferințelor sale se autocondamnă la...
1 poezii, 0 proze
Bogdan Nicolae Groza
doar semne de întrebare îmi pun când trebuie să răspund cine sunt. în rest, un om ce căuta cîndva o lumină si a găsit foc în răceala celorlalți. m-am "justițiabilizat" din când în când, dar asta pentru că am avut cândva posibilitatea de a ma juca de-a juristul. Vârsta variabilă. Când imatură, când prea înaintată. Azi am cam trecut de 40 ani; mâine poate voi împlini 25; iar poimâine voi fi un bătrânel simpatic de vreo 9 ani, că de, voi da și eu în mintea copiilor odată și odată, dacă n-am făcut-o cumva. Am mai parcurs și alte etape ale vietii, cu fiecare încăpățânare de a mă revedea în oglindă, însă nu vă spun nimic altceva despre ele din cauza ridurilor din suflet. Am ca referinte "Pasărea din tâmple", "Evadările unui poet domestic" și puteti liniștiți să mă strigați cu apelativul "Bă, Bogdanule!" Și o cărticică mai nouă ”Poetul se duce. Poemul seduce...” Am cochetat și cu proza "Life. Love. You!" mai mult din curiozitatea de a vedea dacă am atracție față de ea, și ea față de mine....
592 poezii, 0 proze
Ionel Amăriuței
(n. 1935, Panciu – d. 2007, Deva) După studiile liceale urmate în orașul natal, își desăvârșește ca autodidact pregătirea culturală și estetică. Din 1953, se stabilește la Călan și lucrează toată viața ca muncitor necalificat, până la pensionarea din 1990. Debutul poetic se produce la revista Viața militară, în timpul stagiului militar. În anul 1972, debutează editorial cu volumul Claviaturi, apărut la Editura Litera. Este autorul volumelor: Vinovat de plecarea cocorilor, 1987, Editura Litera, Privind printr-un ochean întors, Editura Călăuza, 1999, Silabe, Editura Călăuza, 2005. A colaborat cu versuri la reviste literare precum : România literară, Orizont, Transilvania, Astra, Familia, Tribuna, Steaua, Ateneu, Literatorul, Convorbiri literare, Ritmuri hunedorene, Orient Latin, Opinii culturale, Observator (München), Oglinda literară, Cuvântul liber, Scânteia etc "Unul dintre membrii cenaclului literar hațegan Sarmis a fost și poetul Ionel Amăriuței, trăitor cāțiva ani īn...
8 poezii, 0 proze
se oglindeau ochii
de Florentin Cristian
tocmai mirat de insulele prin care scaldă lumina azurul dimineților târzii juca începută asemănarea ochilor tăi pe retina mea cu acele dimineți de vară când stam ieșit din vise să îmi trezesc inima...
REMEMBER
de Felix Onofrei
REMEMBER Ma napadesc amintiri placute atunci Cand picur cu picur soptindu-mi duios, Calcam pe nouri prin ceruri blande S-aceste ceruri se oglindeau in ochii tai. M-am dus,demult prin alte vremuri...
Poveste cu elefanti...
de Mary
Cand eram mai mica,stiam sa ma bucur de viata,stateam pe scaunul de la geam in autobuzul 313 si priveam cerul,din nori faceam castele cu trepte multe si cu turle inalte,gaini gigantice si diferite...
Ochii tăi
de Dinulescu Carmen-Alina
Tu aveai mereu în ochi răsăritul Și spuneai că eu am pe buze Soarele la apus, Între noi câteodată erau umbre Dar și lumini ce izvorau De undeva de sus. În ochii tăi se oglindeau Atâtea culori, Că îmi...
Dincolo de ferestre
de Alexandra Panaete
Ochii ei șterși se oglindeau fantomatic pe sticla murdară a ferestrei. Își culcase capul pe mînă și privea pierdută lumile bizare care pendulau continuu, obositor. Mișcările mașinale ale trenului o...
Porumbelul alb
de Alexandru D
Se lasa cand pe un picior, cand pe celalalt. Incet, face miscarea aceasta, aproape insesizabil. Din cand in cand, privirea, care e pirduta in zare, undeva dincolo de lume, se lumineaza brusc pt o...
o zi frumoasa
de dieter hasse
îmi amintesc cu certitudine eram în drum deja de o zi intreaga lumina tocmai se culcase simțeam caldarimul sub fiece pas vântul îmi spunea că vara a trecut uneori el mă chema cu insistenta își...
caderea lui adam
de alex bâcu
eu îmi pescuiam mucalit veacul din rămășițe de ieri și azi când tu te-ai oprit în albia timpului, și m-ai momit să îți mai arunc o privire, doar atât, pe cuvânt. în meandrele izvorului se oglindeau...
Enigma
de Marya
In valurile marii, chipul viseaza la un amor nemuritor Frumoase povesti s-au auzit Pe un munte ratacitor, scantei se vedeau In departare, inima ardea de dor nestiut, Doar o secunda a fost de ajuns si...
Într-o zi, un om mi-a dat o carte
de emilia ivancu
Într-o zi, un om mi-a dat o carte mi-a spus că mi-a dat întreaga lui viață. Deschizându-i filele, am simțit literele cum palpită sub mâna mea umedă și înghețată și ochii întunecați. Paginile vorbeau...
