"ratacind-o pe Chris" – 15807 rezultate
0.05 secundeMeilisearchcris
despre mine...sunt o indianca ratacita pe plaiurile mioritice, port in suflet un dor nedefinit...
5 poezii, 0 proze
Alecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
Laura Cristea
Desi m-am nascut in Bucuresti, mi-am trait copilaria in Ardeal, cu bunicii mei alaturi de care am invatat placerea de a savura mirosul de iarba proaspat cosita, alergatul cu bicicleta pe strazile prafuite pline de copii razgaiati, campioni la topaiala incoerenta si aducatoare de zambete si nu in ultimul rand placerea si uitarea de sine pe care mi-o daruia o felie de paine cu untura rumegata impreuna cu bunicul meu in padure in timp ce ascultam greierii si asteptam aparitia efemera a vreunui cerb ratacit. De atunci scriu...
3 poezii, 0 proze
Angelina Popovici
"Acasă e lumea spirituală pe care am reușit s-o cuceresc" ...alerg, și salt, și curg, rătăcind printre cuvinte...
14 poezii, 0 proze
Dan Constantin
Născut în Hunedoara. " Daca as fi fost singur nesupravegheat de mult as fi fost un firicel de praf ratacind haotic, fara de tel, far' de credinta, prin universul finit nedescifrat inca" De cind am descoperit acest site am intinerit, am redevenit din nou copil. Au trecut mai bine de 20 de ani de cind nu am mai scris o poezie. Nu eram nici pe atunci un membru activ al cenaclurilor literare, de aici mi se trage lipsa de experienta, gafele gramaticale, de punctuatie, de forma sau continut, de tehnoredactare sau exprimare, motiv pentru care doresc sa va multumesc pentru atentia cu care cititi fiecare poezie atentionandu-ma. Doamne! de unde aveti atita putere si rabdare sa cititi atitea poezii? Spuneti-mi si mie cum ati reusit sa condensati timpul!! Umil va cer acum iertare ca v-am rapit din timp. Cu stima si respect Dan Constantin
128 poezii, 0 proze
Erika Eugenia Keller
Mă numesc Drăgan-Keller Eugenia-Erica, sunt asistent social principal și formator, activă în domeniul social din anul 2003. Mă definesc ca un asistent social cu gândire tehnică și suflet de artist. Am început să scriu din copilărie, fiind premiată la concursuri de compuneri, iar mai târziu la Concursurile Naționale de Poezie Traian Demetrescu. Am publicat volumul ,,Suflet în suflete rătăcind' (Ed. Contrafort, 2009). Poezia mea este și un demers psihologic: un spațiu de introspecție unde durerea, tăcerea, demnitatea și dorul de conexiune se transformă în metafore și căutări de sens. Scrisul este pentru mine o formă de auto-vindecare și de dialog interior, iar pe Agonia îmi doresc să evoluez poetic și să îmi rafinez vocea literară. keller.ericuta@gmail.com ericuta_ro@yahoo.com
203 poezii, 0 proze
Marschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
beatrice rodica giosan
viata mea a adormit pe-o treapta uitata de timp suspendata-ntr-o lume bizara care nu e a mea si nici a destinului meu ratacit undeva intr-o coma profunda stingher uitat ... doar virtual varful penitei mai spera cateva secunde intr-o trezire albastra o atingere intre spiralele timpului meu care-mi stie destinul trecerea arderea prizoniera... viata mea
35 poezii, 0 proze
Melania V. Ducar
"Piatra" "Piatra este un om in care alt om si-a bagat mana ca intr-o manusa si la intors pe dos ca pe o manusa!" "Daca pleci la drum lung" "Daca pleci la drum lung nu-ti lua mainile cu tine, lasa-ti cerul la ma-ta ascunde cosciugele la tine acasa sa nu le vada viitorii morti cu ochii lor Daca pleci la drum lung nu smulge copacul din radacina si nu gasi adevarului vina si mortii, mormant Daca pleci la drum lung desbraca-ti timpul ca o rufa desbraca-te de pasarea ce zboara fa ca piatra sa fie o tufa fa ora ta sa fi fost odinioara Daca pleci la drum lung fa-te cuvant, si numai cuvant si numai cuvant daca pleci la drum lung" Nichita Stanescu
21 poezii, 0 proze
Simon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
ratacind-o pe Chris
de Marinescu Victor
în gând trei șapte nouă număram pânzele semn pentru schimbarea de mâine timpul s-a comprimat în mașini de lux pretențiile au crescut așteptam să treacă amica lui Chris dincolo de mine se accelera...
trilogie unei zile de joi
de chris
prima universul e plin de ochiul tau, frumoaso tu- imi citesti in caimacul leganat ars poetica celor doua suspine imi vorbesti de pita taranului inflorita de griji ca palaria lui moromete de visare...
O seară de umor și muzică
de Mihai Cucereavii
La 5 aprilie curent în Sala “Vasile Alecsandri” a Bibliotecii Naționale din Chișinău a avut loc o serată de umor și muzică, organizată de cenaclurile literar-artistice “Ideal” și “La Târgoviște”,...
Þa boală, la Moskova!
de Boris Druță
Cine va îndrăzni… de paloș va muri Memorandum de reglementare a unor conflicte interetnice Sunt un diplomat iscusit și Comunitatea din Europa și Asia m-a împuternicit de a mă ocupa cu ameliorarea...
Christus adoramus
de Remus Cretan
Stau cuminte la fereastra si ascult “Christus adoramus”. Da, e noaptea Invierii! Traiesc doua mii de ani intr-o singura zi de lumina. Retraiesc acum evenimentele de pe vremea cand eram copil si tot...
Copacul crescut din pivniță
de Magu Lazar
Copacul crescut din pivniță Un pom ciudat din pivniță crescuse... Ușa găsi și treptele să urce, Părea un Christ agonizând pe-o cruce, Cu brațele lipsindu-I, parcă smulse. În loc de ramuri, rădăcini...
Copacul crescut din pivniță
de Magu Lazar
Copacul crescut din pivniță Un pom ciudat din pivniță crescuse... Ușa găsi și treptele să urce, Părea un Christ agonizând pe-o cruce, Cu brațele lipsindu-I, parcă smulse. În loc de ramuri, rădăcini...
e ceasul întunericului
de Crina Albu
te întrebi iubitul meu suflet frânt din lumină de ce atâtea măști în lume lupii în timp de secetă zic că e cool să poarte blană de oi e plină planeta prințul întunericului a ascuns la vedere marele...
Savastie - VIII -
de Emil Iliescu
Camera de tortură mirosea a sânge închegat. Ca un abator unde șfichiul aprins al cărnii, scrâșnirea oaselor presate și strigătele de deznădejde ale atâtor prizonieri ai soartei așternuseră pe pereții...
Ce este adevărul?
de marius nițov
Îmi aduc aminte ce senzație stranie aveam după lectura cărții lui Dan Brown, The Da Vinci Code, era acolo inversarea sensurilor, cum s-ar răsturna logica a peste 3000 de ani! Moise, Isaia, Daniel,...
