"pruncul meu nenăscut" – 1548 rezultate
0.03 secundeMeilisearchLidia Ureche
Artiste visuelle professionnelle, membre de RAAV Québec, Conseil Montérégien de Communications et Culture, ressource dans le programme "L'art à l'école" Nascuta la Hunedoara, copilarind între Bistrita (casa parinteasca) si Prundul Bârgaului (casa de copii), la vârsta de 13 ani este admisa la Liceul de Arte Plastice din Cluj, impreuna cu sora ei Adriana. Dupa terminarea liceului lucreaza ca desenatoare tehnica in constructii si devine activa în manifestarile culturale din Bistrita. Se dedica picturii, lecturii, si scriiturii. Participa la mai multe expozitii colective si se prexinta in expozitii personale, singura sau alaturi de sora ei. Abandonând slujba de desenatoare, lucreaza ca artista independenta in propriul atelier. La 37 ani se decide sa îsi reia studiile de arta la Academia de arte vizuale din Cluj-Napoca, Textile/tapiserie-Contexturi. Aici, in urma experientelor si cautarilor, isi creeaza propria tehnica de tapiserie din hârtie pe care o utilizeaza in prezentarea lucrarii de...
11 poezii, 0 proze
AOAurel Onișor
Aurel Onișor ( n. 11 iunie, 1967, Beclean, județul Bistrița – Năsăud - d. 30 septembrie 1994, Beclean ). Viața și-a petrecut-o la Casa de Copii din Beclean, pe străzile orașului, dar mai cu seamă pe malul râului Someș, prin pădurile din Beclenuț, unde îi plăcea să stea de vorbă cu furnicile, păsările și copacii. O întâmplare petrecută la Casa de Copii din Beclean avea să ne marcheze destinele. Era în 1976, când imensa bibliotecă a Casei de Copii din Prundul Bârgăului fusese adusă cu camioanele și basculată în spațiul clădirii unde astăzi își are reședința Casa de Cultură „Radu Săplăcan”. Într-o zi am pătruns, cu smerenie, în cetatea cărților. Am auzit un plânset de copil dintr-o galerie cu cărți: era Aurel Onișor, strângând la piept „Ceaslovul satelor ” de Esenin. Mai târziu ne-am întâlnit în izolatorul orfelinatului tratându-ne de purici și scabie. Alteori scotoceam în vaste gunoaie cioburi de sticlă colorate sau o bucată de ciocolată. Deseori ne aflam pe coridoarele întunecate unde,...
21 poezii, 0 proze
pruncul meu nenăscut
de Ștefan Petrea
uit suit pe piedestalul vieții încă mirosul de stâncă și de alge nu știu de unde se trage dar iedul meu în închipuit e suit pe-același piedestal de cristal va da cu mânuța spărgând așezământul numai...
salonul 1
de ioana negoescu
cumva într-o parte, răturnată peste lacrimi, ascunsă între zi și noapte femeia aceea cu ochii de culoarea grijii străjuiește umbra durerii nici un vis nu mai răzbate prin pîcla tăcerii întinsă pe...
regretul de a mă dori
de bianca marcovici
te presupui gigant Te porți ca un personaj agresat de propria-ți conștiință. când stai pe scaunul rotativ crești în fața calculatorului te presupui gigant... ia o batistă și fă-i noduri! Eu nu scriu...
uneori
de bianca marcovici
povestea comunicării (variantă) uneori te porți ca un personaj agresat de propria-ți conștiință. când stai pe scaunul rotativ crești în fața calculatorului te presupui gigant ia o batistă și fă-i...
Christos se naște slăviți-l
de Cătălin Al DOAMNEI
Cel care stăpânind Cel care având toată puterea nu o va folosi și va învinge luminile și tot întunericul se va stinge veșnicia Pre El îl va urma dinafara dinapoia deasupra dedesubtul din alte puncte...
agitație
de Andrei Forte
expresiile oamenilor camuflează stări de greață figuri de stil secrete și uitare pupilele amenință dilatare printre zăbrele de gene nările speriate scurg gripă batistele o păstrează în textura lor...
lună plină…viață lină…
de Macovei Costel
deșertul creuzet cerșind iubirii apă din răsuflarea lui tăcerile se-adapă cu umerii plecați, cu fruntea la pământ nisipu-ncet își plânge, e poarta și mormânt vreau viață-o vreau zeiță, de ea mă las...
cutia cu fluturi
de Mondea Adrian
I move on Pâlpâia într-un vas mic, sufletul meu, cu vertebre cu tot. Neînsemnată rădăcină. Lumini argintii, pline de taine, ascunse într-o formă de insulă. Experimenta detașarea de corp, un joc al...
De ce?!....
de george lupascu
Nici nu știți cu câtă tristețe m-am apucat sà scriu aceste rânduri? Ei și ce?! Mare dramă! Parcă numai tu te-ai intâlnit cu această nesuferită stare,-au să-și spună câte unii. Câtă lipsă de tact să...
jurnal 16
de viorel gongu
L-am sărutat și, după ce m-a îmbrățișat, i-am sărutat părul, parcă mai alb și mai răvășit. Si-a lăsat bagajele în hol și s-a așezat, ostenit, pe un fotoliu. După câteva secunde l-am rugat să se...
confesiuni cu daimonul
de Lory Cristea
ca o strigare de rușine-n timpul slujbei venise zvonul tulbur\' că nici daci nici romani nu ne-ar străbate stirpea ci hoarde de țigani că suntem fiecare-n parte rușinea, spaima urbei în stare să...
în livada cu vise
de Cătălin Al DOAMNEI
intrasem în livada cu vise și începusem să contemplu copacii scorburoși visaseși un poem al nopților la zăpodeni sub luna plină a lui euripide mai tăiasem din copacii bătrâni din care rămăsese doar...
Instinct
de emanuela florea
Din Limb coboara pruncul meu nascut din vreme pe pustie... il strang la piept si dorm cu el pe pat de vesnicie. Prind manuta din lut fierbinte framantat de stihii vechi incalzind usor inima si rotile...
Cântec de leagăn
de Marina Spataru
Þi-am adormit în poala surdă Cerșind un rest de anotimp... Tu ești iertarea mea din urmă Și visul primului alint. Târziul picură cenușă În ochii tăi bătrâni și grei, Strânsoarea vremii ne-năbușă, Iar...
in-versus
de Petru Teodor
epave, pe ape nuferii își desfăceau pulpele foarte aproape de big-bang-ul ce i-a născut as it is described rărind și mai mult apele, lăsând nedesfăcut nici-un nufăr și deși nu înțelegeam pe...
Þiganca
de maria mosincat
ÞIGANCA Drumul șerpuia de-a lungul Văii Geoagiului. Din loc în loc drumul era surpat din pricina viiturilor furioase care au mușcat malul, lăsând răni adânci și rădăcini îndreptate spre cer ca într-o...
Chong și miracolul vieții
de Shalom Ben_Gal
@ Chong și miracolul vieții Chong se lasă mîngăiat de ultimele raze ale soarelui de toamnă. La picioare lui foșnesc frunze ruginii și Chong aude pînă și mișcarile șarpelui ieșit după pradă. Nu. Chong...
zile fierbinți înaintea noastră
de Daniela Bîrzu
vara a devenit infernală, r. e o aglomerare de vise și corpuri ce ard în mințile noastre ca în niște furnale. migrația ne-a surprins în mijlocul deșertului cu nisipul ca o pătură albă aruncată peste...