Căutare

Ștefan Octavian Iosif (11 septembrie 1875, Brașov - 22 iunie 1913, București) a fost un poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan...

77 poezii, 0 proze

Amélie Nothomb

Amélie Nothomb (13 august 1967, Kōbe, Japonia), pe numele său real Fabienne Nothomb, este o scriitoare belgiană de limbă franceză. Este fiica unui ambasador belgian și nepoata omului politic Charles-Ferdinand Nothomb, descendentă unei ilustre familii bruxelleze care a adus provincia Luxemburg regatului Belgiei. Copilăria și adolescența ei sînt de fapt o lungă călătorie prin lume, cu opriri mereu provizorii: își petrece primii trei ani de viață în Japonia, urmează China (Beijing), S.U.A. (New York), Bangladesh, Birmania și Laos. În 1984, își începe la Universite Libre de Bruxelles studiile de filologie. Din 1992, în fiecare toamnă, publică un roman, imediat trecut în fruntea listei de bestselleruri. Opera Igiena asasinului, roman, Albin Michel, 1992 (Prix René-Fallet, Prix Alain-Fournier) Sabotaj din iubire, roman, Albin Michel, 1993 (Prix de la Vocation, Prix Alain-Fournier, Prix Chardonne) Combustibilii, teatru, Albin Michel, 1994 Catilinarele, roman, Albin Michel, 1995 Péplum,...

6 poezii, 0 proze

Paul Snoek

Paul Snoek este pseudonimul lui Edmond Schietekat, născut în anul 1933. De pe la 13 ani a început să scrie sonete, sub influența poeților olandezi Bertus Aafjes și Martinus Nijhoff. În acea perioadă era elev la colegiul Saint Lievin din Anvers. Și-a terminat sudiile umanistice la Seminarul mic din Sint-Niklaus. A fost elevul poetului Anton de Wilderode. Are și studii juridice, făcute la Universitatea din Gand, însă neterminate. În 1954 publică „Arhipelag”, primul său volum. Au urmat „Pod provizoriu”, „Pe sub piele”, „Fumez pipa păcii”, „Iată un alchimist”, „Muza neagră”. În 1961 pregătește „Nostradamus” și-și adună într-o antologie, personal întocmită, multe dintre poemele apărute. În 1957 i-a apărut romanul suprarealist „Goelaski”, tradus în limba germană. Tot în proză a publicat volumul „Reptile și amfibii”. Engleză Edmond André Coralie Schietekat (Sint-Niklaas, 17 December 1933- Tielt, 19 October 1981) pseudonym Paul Snoek, was a Belgian poet. He was a son of Omer William...

1 poezii, 0 proze

ȘI

Ștefan Octavian Iosif

Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau și se \"completau\" în chip fericit: pe când interiorizatul Șt. O. Iosif se simțea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în...

0 poezii, 0 proze

Anton Naum

Anton Naum (n. 17 ianuarie 1829, Iași – d. 28 august 1917, Mărășești) a fost un poet junimist, profesor universitar al universității ieșene, membru titular al Academiei Române. Era de origine macedoneană, mama și tatăl său se numeau Teodor și Zamfira Naum. Se pare că primele contacte cu învățătura se petrec în casa părintească. Este cunoscut faptul că se obișnuia încă, la începutul secolului al XIX-lea, ca familiile cu stare să aducă profesori particulari în casă pentru educarea fiilor. După aceea Anton Naum frecventează Academia Mihăileană din Iași. Deși îi dispar părinții din fragedă tinerețe, educația sa avea să continue la Paris, conform datelor rămase despre el. După ce s-a întors de la studii din Paris, a fost numit provizor al liceului din Iași, apoi profesor la Școala militară superioară și, în final, profesor în Școala normală superioară din Iași. A debutat la Junimea, în anul 1872, cu două traduceri din opera poetului A. Chénier. Își făcuse o bună faimă cu traducerile sale...

2 poezii, 0 proze

Teofil Lianu

Mulți dintre poeții afirmați înainte de cataclismul anilor 1944-1945, mînați de un imbold ireprisibil de supraviețuire (firește, lirică), și-au abjurat crezul tinereții. Unii, cu surle și cu trîmbițe ori cu penibile autoflagelări, alții, autoînșelîndu-se (voind să să creadă că n-o făceau decît într-o măsură infimă, fără importanță), alții, în fine, căutînd o nouă identitate, necunoscută cerberilor din edituri. O identitate gîndită, probabil, provizorie, menită abandonului la sperata venire a dezghețului. În acest ultim mod a procedat “iconarul” Teofil Lianu, care devine la mijlocul anilor ’50 poetul ce se adresează îndeosebi copiilor Teofil Dumbrăveanu. Văzuse lumina zilei la 11 (12, după unele surse) decembrie 1908, în ținutul Sucevei (Capul Câmpului-Păltinoasa). Din cauza războiului, purtat multă vreme cu încrîncenare în Bucovina, părinții săi - țăranii Glicheria (născută Olaru) și Grigore Coștiug - nu-l pot da la școală. Ar fi învățat, astfel, să citească abia pe la 14 ani, după...

2 poezii, 0 proze

provizorat

de Daniela Luminita Teleoaca

dar locul acela nu ispitise rândunicile nici unda sufletelor în trecere spre altceva noi înșine ne așezasem cu spatele în veșminte de vanitate sau numai îmbibate cu frică ne priveam pe furiș nu...

Înhață sufletul potrivit pentru tine! (II)

de angela furtuna

Înhață sufletul potrivit pentru tine! (dialoguri entropice) Ziua a doua (decor: provizoratul unei idolatrii. junglă de sârmă. o sală de muzeu al aurului prin care tropăie copii cu burțile umflate,...

Distihuri florentine

de Tudor Negoescu

Aducere aminte Îmi aduc aminte de tine Uitîndu-te! Moartea timpului (de la traducerea din engleză a expresiei ,, a omorî timpul”) Mi-am omorît dușmanii Dîndu-le viață. Esența vieții Viața – un...

planuri de vacanta

de Oana Zahiu

vara iubirea se întinde ca pelteaua pe strada cu boxe pui mâna pe-un scaun și ți-o simți lipicioasă și dulce și vrei să-și termini berea mai repede să te duci să ți-o tragi într-o cameră care nu...

***

de Irina Lazar

ce e ciudat, să te trezești în fiecare dimineață destrămările se produc încet, ca un fel de anatomie a dispariției o stare în care ai putea să vezi detaliat, până la atom, până la punct, nervurile...

„Prinsului“ Paul Lambrino, pentru comportamentul său fraudulos

de Niculae Stanescu

Nonstimabilul Paulică, Fiind prins cu ocaua mică, A primit ce a meritat. Adică, a fost arestat. La domiciliu, deocamdat’ Dar asta-i doar provizorat, Procesul nu s-a terminat, Și n-ar fi deloc...

In iubire nu exista garantii

de Adria Martin

Ai suferit si eu n-am inteles, Nu-ntelegeam c-o sa regret oricum. Acum o stiu: tu, n-ai avut de-ales, Eu? N-am stiut iubirea sa-mi asum. Am vrut totul sau nimic. Uram atunci jumatati de masura, Acum...

Partea XVII-a ( 3)

de Filip Tănase

Date specifice Toate lucrările care vizează această țintă artistică, multe la număr, au fost elaborate și publicate risipit în diferite cotidiene, în mai multe faze în Trustul de presă Flacăra,...

ProzăAtelier

acesta este un medicament

de Anca-Iulia Beidac

care vindecă tremurul mâinilor când zăresc doar departe ceva ce aduce cu ridicarea sprâncenii și toți delfinii de pe bega (deși în secret cred ca avem unul personal) am inspirat aerul din tine cum să...

o biată coală...

de Valeriu D.G. Barbu

nu sunt nici mai rău nici mai ...eu cu ...oricâte întâmplări arse a fost totul precum o cămașă - am purtat-o cu eticheta la vedere s-o pot cândva înapoia timpul nu se pierde când înveți să-ți asumi...

oblivion tango

de Ioan Grigoraș

întunericul își întinde strunele peste memoriile ascunse în scrinul minții odaia e îngustă ca o cutie de chibrituri doar sângele aleargă prin inimă în ritmul aceluiași tango dansat cândva pe cadranul...

Gânduri adunate

de Stelian STANCU

1.Speranța adoarme suferința, dar și suferința adoarme speranța. 2.Porunca ascultă ruga, dar ruga nu ascultă porunca. 3.Regină e cea care simte starea și nu cea care simte răceala coroanei. 4.Lumina...

Aştept din clipă-n clipă s

de Daniela Parvu Dorin

Vreau să-mpart bucuria cu tine, cu lumea deloc! Până când zilele în care mă-nchid în casă vor avea pretenţia sărbători să-mi devină... Între ”da” şi ”nu” e aproape primăvară; aştept, din clipă-n...