"proscrisul răstignit pe inima orașului" – 640 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Pproscrisa
"o simpla trecatoare prin marea viata,o simpla materie efemera ce cauta sa atinga absolutul"
7 poezii, 0 proze
Alexandru Ungureanu
http://proscris.web1000.com/Ps33-34/prodom33.htm
0 poezii, 0 proze
proscrisul răstignit pe inima orașului
de Ioan Barb
la ora aceasta nu știu cine sunt dacă mai locuiește cineva în interiorul meu am băut și ultimul pahar în care fremăta tăria stropilor de sudoare de pe fruntea orelor de dragoste spânzurate în fața...
Adina Ungur - “Calvaria”
de Marina Nicolaev
\"Calvaria\", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2007. Coperta și tehnoredactarea realizate de Adina Ungur. Ilustrația copertei aparține autoarei după foto \"Déjà vu\". O apariție editorială la sfârșitul...
Poetrie de dragoste
de Alin Micu
Se ia o oală in forma de noapte, pentru inspirație și décor, Se prind cuvintele cu mâna stângă, se rumegă in partea dreapta: cuvinte alese, aromate: iubito,stea,sân,geană,păpușă apoi guma fara zahar...
de ziua ta
de Dumitru Sava
te rog rămâi lumina pură ce încă îmi uimeşte ochii şoapta tremurândă ca un fior de doină ce-mi susură-n ureche aroma transpirată-a sării sacralitate tatuată-n piele mireasma de iubire ce drogat în...
Foișorul cu vise - XIII -
de Emil Iliescu
Eram din ce în ce mai confuz și mă simțeam ca un imbecil în fața acelui Leon Rastignac. Fiindcă bărbatul din fața mea purta în priviri durerea unei ființe lapidată pe nedrept de destin. Care nu putea...
aids
de CEZAR HAIURA
Printre lacrimi de răchită, Pe zăbrele muncede Stă cu viața hăituită Craiul sorții putrede. Și-a uita în cui speranța La intrare în decor, Îi mai pâlpâie cadența Unui sânge incolor. Rar mai spintecă...
ONDINE
de Ilinca Bernea
ONDINE motto: \"te-ai intrebat vreodata de ce sexul barbatului arata ca o teava de pistol si sexul femeii ca o rana deschisa?\" O urmăreai de departe cu înțelepciunea specifică lașitații Când hoarde...
Lacrima Surâsului
de adrian grauenfels
despica-m-as unului unului in trei-ului ruperea fușteiului patrului, patratului roata imparatului in poarta castelului fruntea menestrelului rastignita pe arcus vorba-n lume i s-a dus ma apun de...
Crucea lui Andrei
de Gheorghe Neagu
Culcată pe umărul lui, crucea se lăsa târâtă în susul și-n josul străzii, zgârâind asfaltul. Scrâșnetul frecării îi oprea pe trecători, umbre statuare, ca niște păreri ce năluceau trotuarele într-o...
Noua ordine
de Dan Popescu
S-a prăbușit pe lume disperarea, Luceferii ne cred pe toți nebuni, Iar oamenii se pierd adânc în marea Mormanelor de lacrimi și minciuni. Orbecăim, uitând că existăm, Uitând de tot și toate câte...
frumusețe eviscerată
de Zburlea Ariana
cum să mai fiu frumoasă când toată frumusețea v-am dat-o vouă ție și morții? m-ați despicat. sunt un pește eviscerat din cei înmulțiți de dumnezeu și e bine, că am aflat că pot să fiu lângă tine și...
fatalitate
de Dumitru Sava
chiar de-am mâncat din pomul interzis m-am botezat în lacrima ta doamne de ce continui să-ți rămân proscris și după veri fierbinți îmi dărui toamne cum pot să mai cred în nemurire când pomul vieții...
m-ai păcălit...
de Dumitru Sava
povestea-i falsă nu paris a dăruit mărul afrodita nu-ți ajungea nici pân’ la gleznă iar eu de față crezut-am că e pentru mine să-mi luminez cu el interiorul unde proscris zăceam închis să știți...
doar nedumeriri
de petre ioan cretu
ai fi putut să fii femeie și dor să porți în pântec ai fi putut să fii fluture sinucigaș ai fi murit albastru din noi să știi rămâne doar vina - aș vrea să pot să întreb câți pași să fac pentru...
Proscrisul
de Traian Calin Uba
Ce e patria ? Densitatea singurătăților pe metru pătrat ? Poate că ar fi mai bine să spun cine e patria, acum, când dat îmi este să știu, cu certitudine, că aparțin unei alte specii, pe cale de...
Proscrisul
de florin otrocol
Sunt un proscris - mi-o spune soarta și între noi e un exil, îmi mai doresc un vals cu moartea sunt doar o formă, fără stil. Și totul e semn de întrebare și între noi, nimic concret nici certitudini...
[roșul nu a fost niciodată proscrisul]
de Daniel Dăian
scuipat ca o uriașă stăpânire de virgule puse devreme în trupul bolnav al vrabiei exilate din puținătatea tatălui nu este decât un oraș părăsit de bună voie cu mult după începutul pielii când nu se...
Văd cum se așterne praful
de ion untaru
Trece timpul, manuscrisul Mi-a rămas de tot în urmă Cu scadența care curmă Indulgențele proscrisul Mă întreabă vreun coleg Ce mai lucru, de ce tac, Cine mi-a mai pus capac De nu pot să mă dezleg?...