"prin aripa păsării" – 20773 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
IOistode oana
Eu sunt...trebuie sa fiu..o femeie puternica. Viata e asa cum e...asa cum ti-o faci...de aceea trebuie sa ne ridicam, sa mergem mai departe, sa razbim asa cum putem si sa daruim pt a primi inapoi. Viata e un dar si eu nu vreau s-o risipesc fiind deprimata sau urland dupa fantome...Vreau sa ma bazez pe mine, pe forta mea launtrica...vreau sa fiu puternica si optimista!!! Am scris asta pentru ca atunci cand simt ca nu mai pot, citesc randurile astea si prind puterea sa merg mai departe.Poeziile mele sunt triste, ironice, insetate de iubire si utopii. E un mod de-al meu de a evada...un mod prin care alung ceea ce e trist spre poezii, ca sa nu-l pastrez in realitate.
5 poezii, 0 proze
EGElisabeta Gîlcescu
Originie sănătoasă : tata prin mină, mama pe-acasă, cu frați mulți, unii chiar desculți, cu înalte frunți, cu multe punți, copii deștepți, descurcăreți, petrecăreți și iubăreți… Eram cea mai mică, din ultima sămânță, rămasă uitată, necenzurată, nechiuretată, nealterată, transformată în fată. Și fiecare cuvânt al meu să fie asemeni gingașului puf al păpădiei, purtat pe aripi de vânt spre inimi sincere și deschise, ușor și dulce, să nu rănească pe nimeni. În colecția Elisabeta Gîlcescu: IERI ȘI AZI - Editura Măiastra, 2009 LA CUMPÃNA DINTRE ANI - Editura Măiastra, 2010 FLORI DE CÂMP - Editura Măiastra, 2010 În curând Cărările vieții
94 poezii, 0 proze
ITIoana-Cristina Teodorescu
Ioana Cristina Teodorescu (n. 1989) a debutat recent cu volumul de poezie “Aripi de sticla” apărut la Editura EuroGraph (2012). Autoarea a absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism, în prezent urmează două programe de masterat în domeniu și lucrează pe post de PR Manager la o cunoscută asociație culturală din Cluj-Napoca. De asemenea, Ioana a fost unul dintre membrii fondatori ai revistei culturale online FlipFlop.ro și redactor-șef al acesteia timp de aproape 3 ani, până în urmă cu aproximativ un an, când s-a decis încetarea activității sub această formă. Tânăra autoare s-a făcut cunoscută de-a lungul timpului prin scrierile sale, în principal cronici de eveniment, dintre acestea predominând concertele folk, dar și prin numeroase proiecte culturale în care a fost implicată în ultimii ani.
6 poezii, 0 proze
AVApati Vasile-Cornel
"E liniste iarasi, eterna speranta, Cand cuvantul cade in genunchi si atinge durerea ce inunda ochii limpeziti de lacrimi." Prin promisiuni ma vad pe mine in aceeasi oglinda cuprinsa de spaima de nevazutul chip de ceara ce cuprinde miezul unei calmitati monotone. Se aseamana momentul desfatat de rodul sangeriu al unui trup de zmeura cu atingerea ta blanda ce era sa ma culeaga din obscurul inamic al meu numit captivitate. Prins intre doua lumi, cei ce au aripi si cei ce stiu sa zboare pentru ca aripile-mi cad precum fluturelui toamna, somnambul de vise tomnatice intrat in deriva intr-un peisaj venit odata cu vremurile grele cand coltii demonilor hazardati vor sa strapunga vlaga oricarui zburator. Plecati va spun!Eu inca stiu sa zbor si munca de creatie o fac dupa propriul gust dupa o cerinta divina care ma cheama prin vibratiile celorlalti frati.Simt detaliul oricarui cuvant sau replica unei fraze privita prin ochi buni clari, povesti triste ce vor lasa riduri vor imbatrani privirea...
4 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
DGDaria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
LClaura ceica
M-am născut și am crescut în Timișoara. Noțiunea de "acasă" se leagă întotdeauna de orașul natal, la fel ca și noțiunea de "poezie" care se leagă întotdeauna de limba maternă. Am absolvit Facultatea de Litere, urmată de un masterat pe același profil, la Universitatea de Vest din Timișoara. Scrisul a fost pasiunea mea înca din copilarie, primele poezioare și povestioare le-am scris în clasele primare. Sunt o mare admiratoare a lui Blaga, poate spiritul regional mi-o impune necondiționat, iar ca sa lărgim aria dar nu și vorba, eu cred ca Tagore e cartea de vizita a modernitații orientale. Atunci când vorbesc despre poezie, și nu numai, nume ca Eminescu, Ion Vinea, N. Stanescu, Ana Blandiana și mulți alții mult mai apropiați sau mai departați de noi din punct de vedera cronologic, îmi vin în minte. I-am citit pe foarte mulți, pe alții urmează să-i citesc, cred însă că drumul meu trebuie să treacă prin ei și de ei. Am participat la concursuri literare in perioada școlară, obținând și un...
8 poezii, 0 proze
MVmercas ramona vasilica
ceea ce scriu ma reprezzinta...de multe ori te simti atat de inclestat in rautatea aceasta imensa ce se cladeste cu fiecare zi tot mai mult in jurul tau,te simti cupris de deznadejde, durere iar aceste sentimente te indeparteaza de fericire,de iubire si te indreapta spre lumea singuratatii. Astfel si eu am prins aripi spre un taram unde rautatea aceasta lumeasca nu ma poate atinge. Aici in lumea POVESTILOR miam gasit linistea si pacea ce sper ca nu va fi invadata de intuneric.
18 poezii, 0 proze
Ionita Roxana Georgiana
Fiintele inaripate incepura sa se desprinda incet din acea draperie miscatoare, incaperea se umplu de fluturi, iar atmosfera era incarcata de batai de aripi. Maria care statea ingenuncheata in acea camera se trezi inconjurata de acele fiinte miscatoare. Totul in jurul ei era intr-o forfota continua. Biroul era invadat de fluturi. Parul ii era plin de aripi de fluturi ce aveau sa ii creeze o criza Mariei. Isi privi umarul si bratul. Fluturii misunau pe hainele ei, erau agitati, o innebuneau.
2 poezii, 0 proze
LMLiliana Mușuc
Sunt zbor dacă-mi țeși aripi/Sunt dor dacă-mi făurești colivie/Sunt înger când ochii tăi se roagă/Și demon când ei acuză/Sunt prinț când am vise-n buzunar/Și cerșetor când le pierd.
20 poezii, 0 proze
prin aripa păsării
de Bogdan Nicolae Groza
soarele va răsări prin aripa păsării… zise poetul căzut iar pe gânduri și viduri în grabă se așează-n rânduri s-acopere a cerului umbre că încep îngerii să se preumble vine vremea când raza-i aproape...
Pasărea Vimp
de Manolescu Gorun
Locuiesc sub aripa păsării Vimp într-o nesfȃrșită vȃnătoare transluminează incendiul negru din cerb urmărind traiectoria verbului singular doar spațiul mai picură rar acoperind cu o mantie...
Anunț
de Daniela Luminita Teleoaca
Vreau o iubire ca o holdă. Să merg prin ea cu picioarele goale Și-n loc de incizii să-mi implanteze-n glezne levănțică, Când trec, macii să-și întoarcă gelozitor privirea Să nu țină supărarea decât...
De aer prea mult
de Nichita Stănescu
Fără margine și limpezi noi doi eram Nimica, nimica nu ne despărțea pe noi doi Orice privire deodată prin noi doi trecea Umărul tău era mâna mea ochiul meu era umbra ta respirarea ta era inima mea...
Cubul tăcerii
de Aurel Petre
E ceva ascuns în cubul tăcerii, gândeam, O cauză-adâncă se prăbușea peste mine, Și munții cei repezi răsunând răsuceau, În cădere trezind, intonații sublime. Nepătruns visul însumi infinit îl visam...
Sentimente risipite
de LUMINITA SOARE
Dimineața mea albastră Cer și apă Sub pleoapele tale. *** Mugiri spintecînd lumina. Cerul foșnește Sub păsări. *** Scriu. Cerneala înoadă cuvintele. Urcuș de gînd. *** Nu vii. Fulgerul toamnei Mă...
În căutarea haiku-ului pierdut
de Tudor Negoescu
În anul 2003, poetul, dramaturgul, eseistul, criticul literar și animatorul cultural din Valea Jiului, Dumitru Velea, a sărbătorit treizeci de ani de la debutul editorial (Lucifera, versuri,...
teoria tăcerii
de Mondea Adrian
(clipa în care el se gândea la propria arta - un fel de ars moriendi) n-ați înțeles nimic din toată această pleiadă. totul stătea potrivnic, sacrificat de bună voie pe altarul imperfecțiunilor...
Retina lui Homer (I)
de Nichita Stănescu
Titu, îti scriu cu mare gràbire pentru cà nu am loc de stat si mà aflu tocmai într-o garà. N-am nici un cuvînt potrivit la îndemînà, de aceea îti scriu razna si de-a dreptul. Trenul àsta lenes...
Anatomia, fiziologia și spiritul
de Nichita Stănescu
Ia-mi creierul în mâinile tale moi și învelește-mi-l în osul luminii. Prima mărime peste zero este infinitul, peste nimic, - totul. Desigur, pentru recea întemeiere a furnicii eu sunt zeu cu putere...