"poemul scoci" – 18108 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
poetul-si-portretul
poetul florian silisteanu si portretul sfintei distanțe
de florian stoian -silișteanu
WSWislawa Szymbroska
S-a născut în orășelul Kornik din vestul Poloniei, la 2 iulie 1923. Urmează liceul la Cracovia, unde familia se stabilește în 1931. Este absloventă a Facultății de Filologie si Sociologie a Universității Jagellone din Cracovia(1948). Debutează în viața literară în martie 1945, cu poemul "Caut cuvintele", apărut în suplimentul literar al cotidianului "Dziennik Polski". În 1925 i se tipărește prima carte de poezii - "Pentru ce trăim". Publică numeroase alte volume, dintre care în limba română au apărut, selectiv, "Bucuria scrierii" - 1979, "Sub o singură stea" - 1999, "În râul lui Heraclit" - 2003, "Clipa" - 2003. Semnează volume de publicistică (eseuri-recenzii), traduce din poeți francezi, susține conferințe, redactează cronici de presă. Opera sa a fost tradusă în toate limbile de circulație internațională. I se decernează Premiul Goethe - 1991, Premiul Herder - 1995, Premiul PEN-Clubului Polonez - 1996, Premiul Nobel - 1996. Wislawa Szymborska was born in 1923 in Bnin, a small town...
8 poezii, 0 proze
AMA. Mirea
Pseudonimul A. Mirea!” sub care se ascund poeții St. O. Iosif (11 septembrie 1875-22 iunie 1913) și Dimitrie Anghel ( 16 iulie 1872- 13 noiembrie 1914) apare prima dată în iulie 1907 în revista „Semănătorul” și apoi în revista „Viața Românească”, în ziarul „Minerva” și alte publicații. Versurile se publicau sub titlul general „Caleidoscopul lui A. Mirea” Cei doi poeți mai colaboraseră și până atunci publicând traduceri din Paul Verlaine, H. Ibsen, Fr. Halm, Lafontaine ș.a. De asemenea mai semnaseră împreună o serie de lucrări originale: poemul dramatic „Legenda funigeilor”, comedia „Cometa”, poemul istoric „Carmen saeculare” precum și două volume de proză: „Cireșul lui Lucullus” și „Portrete” Interesul lui St. O. Iosif pentru temele sociale și verva uimitoare a lui Anghel se împletesc. Este greu de apreciat ce aparține unui poet și ce se datorește celuilalt. Cu toate că au colaborat foarte bine cei doi au iubit aceiași femeie Natalia Negru. Aceasta se căsătorește cu Șt. O.Iosif....
17 poezii, 0 proze
Alecu Donici
Poet fabulist basarabean, născut la 19 ianuarie 1806 în apropiere de Orhei. Și-a început în tinerețe cariera militară la liceul de profil din Sankt Petersburg, după care revine la baștină și activează la început în Chișinău, apoi la Iași și Piatra-Neamț. Practică avocatura, dar și scrie mult. Era inspirat de fabulele lui La Fontaine și Krîlov. La 1840 si 1842 editează două cărți de “Fabule” cu opere proprii și traduceri. În cooperare cu Constantin Negruzzi traduce și publică “Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin “Țiganii”(1837) și alte creații ale clasicilor literaturii universale. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. În creația sa sunt populare fabulele: ”Antereul lui Arvinte”, “Musca la arat”, “Racul, Lebada și Știuca” ș.a. A murit la 21 ianuarie 1865 la Iași, în România .
0 poezii, 0 proze
AMAndrei Mureșanu
Andrei Mureșanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistrița - d. 12 octombrie 1863 în Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. S-a născut în Bistrița, într-o familie de țărani. A studiat filozofia și teologia la Blaj, a fost profesor la Brașov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă și literatură". A fost printre conducătorii revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluționar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României. După revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Brașov în 1863. Andrei...
9 poezii, 0 proze
HHesiod
Hesiod (greacă: Ἡσίοδος) (aprox. sec. al VIII-lea î.Hr., Beoția) a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei.[1] Este autorul poemului genealogic „Teogonia”, consacrat panteonului divinităților elene, folosind tiparul mitlui și noțiunea vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparține și poemul didactic „Munci și zile”, opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori și navigație, cu prețioase indicații. Hesiod era un agricultor, un poet-țăran, un om obișnuit cu viața aspră, pătruns de o mare stimă față de muncă, dotat cu un desăvârșit simț al realului, care vedea viața și oamenii așa cum sunt; un om care nu-și face nicio iluzie asupra realității sociale, dar este convins de triumful final al cinstei, hărniciei și dreptății. Hesiod este considerat, alături de Homer, părintele poeziei religioase, morale și didactice. În opera sa există referiri la propria biografie: tatăl poetului se...
0 poezii, 0 proze
PSPaul Sterian
Paul Sterian (n. 1 mai 1904- d. 16 septembrie 1984, București) este fiul medicului militant Eraclie Sterian, autor a numeroase articole, broșuri și volume de popularizare a igienei ori de educație sexuală, de combatere a bolilor venerice, a tuberculozei și a tifosului, participant la primul război mondial în calitate de medic. După obținerea unui doctorat în Drept și Științe economice la Paris, cu teza La Roumanie et la réparation des dommages de guerre (1928), Paul Sterian va fi colaborator ocazional al Gîndirii, al Convorbirilor literare și al Curentului și redactor, din 1929, al ziarului condus de Nae Ionescu, Cuvîntul. Semnează manifestul avangardist Poezia agresivă sau poemul reportaj, în revista unu (1931). Participă la întemeierea grupării Criterion, în cadrul căreia ține mai multe conferințe (Acțiune și contemplație, 1932; Poezia română actuală, 1932, ș.a.). Activează în cadrul campaniilor sociologice ale lui Dimitrie Gusti, fiind, împreună cu N. Argintescu-Amza, regizor al...
5 poezii, 0 proze
GNGeorge L. Nimigeanu
George L. Nimigeanu (n. 3 ianuarie 1938) este un poet român. S-a născut în comuna Tereblecea, din fostul județ Rădăuți, România Mare, actualmente în Ucraina. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Târgu-Mureș și membru al Societății Scriitorilor Bucovineni, Suceava, din anul 1996. După terminarea stagiului militar (la marină, trei ani), a fost admis la Facultatea de Educație Fizică, a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, pe care a absolvit-o ca șef de promoție pe țară – promoția 1965.Profesia de bază: profesor de educație fizică, gradul didactic I, lucrarea de grad fiind recomandată la ICF București ca material bibliografic, datorită faptului că prezintă o metodă modernă, activă, a organizării metodice a lecției și a metodologiei dezvoltării calităților fizice ale elevilor în școala generală. Activitatea literară: Debutul literar în ziarul județean TRIBUNA SIBIULUI – din 3 aug. 1968, cu poemul Vârste incandescente. Colaborări: Almanahul Țara Fagilor, Apostrof,...
17 poezii, 0 proze
Nicolae Motoc
Poetul, prozatorul și eseistul Nicolae Motoc s-a născut la data de 1 februarie 1935, la Fetești, județul Ialomița. Acesta este absolvent al Colegiului Național „Mircea cel Bătrîn“ și al Școlii de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu“, unde l-a avut coleg pe Nicolae Labiș. Scriitorul Nicolae Motoc este membru al USR, Filiala Dobrogea, din anul 1972. A fost director al revistei de literatură "Metafora" (Basarabi) (serie nouă), 1996-1997 și redactor-șef adjunct al revistei "Tomis", din 1966-2001. Premii: Marele Premiu "Ovidius" pentru romanul "Dignidad", Premiul pentru poezie al Filialei "Dobrogea" a U.S. și al revistei "Tomis" pt. volumul "Fragilități", Premiul revistei "Orion" pentru cel mai bun poem renga. Colaborări:"România literară", "Viața Românească", "Luceafărul", "Steaua", "Familia", "Ateneu", "Ramuri", "Cronica", "Orizont", ș.a. Debut în versuri, revista "Tânărul scriitor", 1953. Opere * Ceasul umbrei, Editura Tineretului, București, 1969 * Elementele, Editura...
5 poezii, 0 proze
DBDumitru Bălăeț
Poetul, eseistul si bibliologul Dumitru Balaet, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 1973) si membru al Societatii Scriitorilor Romani, s-a stins din viata la 5 februarie 2009, la varsta de 74 de ani. Dumitru Balaet s-a nascut pe 8 noiembrie, 1935, in Crasna, sat de munte din judetul Gorj, fiind licentiat al Facultatii de Filologie - Universitatea Bucuresti. In anul 1973, el si-a dat doctoratul in filologie. Intre 1968 - 1970 a fost director al Directiei Bibliotecilor in Ministerul Culturii, iar intre 1978 - 1990 a fost lector la Facultatea de Jurnalism din Bucuresti. Din 1991, regretatul scriitor a devenit membru al Partidului Socialist al Muncii (PSM), un an mai tarziu devenind membru al Consiliului National al PSM. In 1992 a fost ales deputat de Gorj pe lista PSM. In legislaturile 1996-2000 si 2000-2004, Balaet a fost ales deputat de Calarasi, pe lista Partidului Romania Mare. A renuntat la activitatea politica dupa ce a suferit un infarct miocardic. Dincolo de cariera...
1 poezii, 0 proze
AOAlexandru Obedenaru
Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a...
9 poezii, 0 proze
poemul scoci
de masha djinn (nepoata)
de câteva ore bune aștept să mi se oprească vocile de nu mi-ar fi îndesat pe cap o găleată pufoasă. din cameră pe balcon, din balcon pe celelalte balcoane, pleosc în parabolică, sârmă de rufe-dat...
poemul creșterii și descreșterii ascendente a școlii de îngeri și de sublim
de Cătălin Al DOAMNEI
din ce în ce mai mult viața mea semăna cu aterizarea unui avion într-un oraș fără aeroport când am rostit cuvintele magice învățate de la profesorii mei a căror viață în alb și negru nu apucase greva...
poemul bătrînuluitrăgător
de Leonard Ancuta
acesta nu este un poem de dragoste fiindcă dragostea nu poate fi sculptată pictată cîntată nici măcar înţeleasă în întregime acesta este doar o poveste scrisă cu scoici pe o plajă departe acolo...
Poemul odăilor
de Leonid Dimov
Ca seria spre fund să fie calmă Sînt scoase ușile din loc în loc. Adună-ți umerii cei reci sub palmă Rămîi alături, să privim din toc. E verdele grădinii primăvara Înviorat cuminte, din brocart, Și...
Poemul unei obsesii
de Alexandra Alb Tătar
Cum să te uit când Noi era atât de mare-ncât nu ni se-asfixiau cele o mie și una de nepotriviri în dans indian pe muzică jazz privindu-se stupefiate doar fiindcă o singură potrivire ne spărgea...
Poemul celor doi gânditori
de Iulia Elize
Sper să mă ascund într-o mare albastră Nu neagră Căci pielea mea este solz de apă blues și îndepărtată de țară Marea albastră sălbatică Ni se lasă în valuri, ca să îți caute tălpile și pășirea, pe...
poemul mărturisirii
de crisan ciprian laurentiu
E o zi tristă. Soarele moare retras în mormântul cerului întunecat. Sentimentul ce m-a animat și m-a reanimat de atâtea ori, m-a părăsit. În locul lui un gol infinit care doare mă face să scap din...
De-a pururi, poemul
de Elena Malec
Precum gloaba jigărită din basme sorbind jăratec tot așa mușcă bătrânul bard din focul sacru, apoi suflă peste timp un cântec de sirenă închis în scoică-sunete și perlă gemut de vânt, de mare mereu...
Dor de mare
de dariana
as vrea sa fiu poemul valului de mare scris de inima mea pe nisipul fierbinte, sa il ascult frematand lasciv, unduitor sarutandu-mi trupul bronzat bronzat si gol... eu i-am raspunsintr-o seara i-am...